Municipiul Constanța ar putea recupera 2,8 milioane de dolari din Dosarul Retrocedărilor! Explicațiile Curții de Apel (MOTIVARE)

• Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au spus, printre altele, că „solicitarea Parchetului de constituire ca parte civilă în cauză nu a fost transmisă organului competent al reclamantului“.
• Ei au stabilit că ațciunea civilă a UAT Municipiul Constanța prin Primar de recuperare a prejudiciului nu ar fi prescrisă.
• Explicațiile vizează dosarul civil 2512/118/2021 deschis de UAT Municipiului Constanța prin Primar Vergil Chițac în contradictoriu cu o parte dintre inculpații din Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
• Decizia de rejudecare a cazului a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă a României, instanță care va lua decizia definitivă în cauză.

Curtea de Apel Constanța explică de ce acțiunea deschisă de municipalitate pentru recuperarea unei sume de circa 2,8 milioane de dolari din Dosarul Retrocedărilor nu ar fi prescrisă!
 
Judecătorii de la Curtea de Apel au casat hotărârea inițială a Tribunalului, prin care pretențiile ridicate de municipalitate erau respinse ca fiind tardiv formulate și au decis rejudecarea cazului la prima instanță.
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii de la Curte au arătat, printre altele, că „simpla comunicare de către procuror, în  20.02.2008, a existenţei dosarului penal, chiar dacă erau indicate persoanele învinuite, menţionându-se că prin faptele penale patrimoniul Mun. Constanţa a fost deposedat de terenuri, fiind indicate valorile acestora, fapte imputate indicate şi în Ordonanţa penală nr. 29/P/2005, comunicată, împreună cu o copie a raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, chiar către inculpatul în cauză, primarul unităţii administrativ teritoriale, care în cele din urmă a ajuns la un organ fără comptenţe în constituirea ca parte civilă în procesul penal, în contextul complex al cauzei penale, nu poate fi considerat a fi momentul la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea“.
 
De asemenea, Curtea de Apel a spus că „în cauză nu s-au dovedit alte împrejurări care să conducă la concluzia că reclamantul putea sau trebuia să cunoască întinderea pagubei şi pe cei responsabili la o altă dată“.
 
Pretenții de 2.857.475,00 dolari
 
Explicațiile vizează dosarul civil 2512/118/2021 deschis de UAT Municipiului Constanța prin Primar Vergil Chițac în contradictoriu cu o parte dintre inculpații din Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Astfel, în dosar, reclamantul este Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac.
 
Lista pârâților este deschisă de Radu Ștefan Mazăre și continuă cu Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău și Niculae Nejloveanu.

 
În cauză, municipalitatea a ridicat pretenții de 2.857.475,00 dolari, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând prejudiciu cauzat patrimoniului UAT Constanţa într-unul dintre cazurile de retrocedare din Dosarul Retrocedărilor.
 
Inițial, Tribunalul Constanța a respins acțiunea municipalității, apreciind că este tardiv formulată, fiind împlinit termenul de prescriere.
 
Curtea de Apel Constanța a decis, însă, rejudecarea, motivând că acțiunea nu ar fi prescrisă.
 
„Solicitarea Parchetului nu a fost transmisă organului competent“
 

Judecătorii de la Curtea au arătat în Hotărârea 40/2023 că „reclamantul (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) nu putea acţiona până la data la care instanţa penală a stabilit răspunderea pârâţilor pentru săvârşirea unor infracţiuni şi a dispus anularea deciziilor de retrocedare, nu doar pentru că nu se poate prezuma că reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, dar şi pentru că, până la acel moment, acesta nu ar fi putut dovedi o faptă ilicită, însuşi temeiul răspunderii delictuale“.
 
Au spus judecătorii în continuare că „mai mult, solicitarea Parchetului de constituire ca parte civilă în cauză nu a fost transmisă organului competent al reclamantului“.
 
„Astfel, persoana juridică îşi exprimă voinţa şi acţionează prin intermediul organelor sale care au competenţă în acest sens iar nu prin intermediul oricărui organ al său. Iniţial, solicitarea Parchetului a fost comunicată primarului Municipiului Constanţa, inculpat în cauză, care a transmis-o consiliului local, acesta exprimând un punct de vedere în sensul că nu se poate constitui parte civilă întrucât nu cunoaşte dacă există sau nu vreun prejudiciu în lipsa unui raport de expertiză independent“, potrivit Hotărârii 40/2023 a Curții de Apel.
 
„Or, potrivit art.36 din Legea nr.215/2001, aplicabilă în perioada relevantă, consiliul local avea anumite atribuţii clar stabilite. Între acestea nu se regăsea şi reprezentarea unităţii administrativ teritoriale în faţa instanţelor de judecată şi urmărirea reparării prejudiciilor aduse patrimoniului acestuia prin acţiuni în justiţie. Dimpotrivă, potrivit art. 62(1) din Legea nr.215/2001 această atribuţie revenea primarului“, conform hotărârii.
 
„Ca urmare, reclamantului nu i-a fost adus la cunoştinţă de către ####### cuprinsul dosarului penal constituit prin intermediul unui organ competent să declare constituirea ca parte civilă şi reprezentarea în faţa instanţei, aşa încât nici din acest punct de vedere nu se poate reţine că reclamantul, ca persoană juridică, ar fi cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea“, au spus judecătorii Curții de Apel, hotărând astfel rejudecarea cazului.
 
Această decizie de rejudecare a fost însă atacată în recurs, iar acum dosarul 2512/118/2021 a ajuns pe rolul Curții Supreme, cazul aflându-se în procedura de filtru și urmând ca primul termen de judecată în recurs să fie alocat ulterior.
 
Oricare va fi decizia Curții Supreme, ea va fi definitivă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Curtea Supremă, anunț important pentru Primarul Municipiului Constanța! La mijloc sunt sume impresionante