„Panică, teroare și tortură psihică“ Se cer daune morale de la fostul prim-ministru Ludovic Orban, la Constanța!

• Solicitările privind acordarea daunelor morale au fost formulate de doi constănțeni și au fost adresate instanțelor de judecată încă din luna noiembrie 2020.
• Vineri, 18 martie 2022, cazul a ajuns pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, unde urmează să se stabilească data primei înfățișări.
• Reclamanții au cerut câte 80.000 de lei, fiecare, „pentru modul umilitor în care au fost trataţi în această campanie de pandemie nedeclarată în România, faţă de măsurile de depersonalizare umană, lipsă de respect faţă de demnitate şi onoare, de o vulgaritate sălbatică, acceptate în mod tacit de organele legale îndrituite să dispună“.
• Aceștia au spus că prim-ministrul și Guvernul ar fi creat „în rândul populaţiei şi pentru reclamanti panică, teroare, tortură psihică, solicitând primarilor, poliţiei şi a altor categorii din administraţie exigenţă şi determinare în punerea în executare a măsurilor dispuse“.

 
La finalul măsurilor anti-pandemice dispuse în România, judecătorii Curții de Apel Constanța au fost chemați să dispună obligarea fostului prim-ministru Ludovic Orban la plata unor daune morale totale de 160.000 de lei, însumând circa 30.000 de euro!
 
Solicitările privind acordarea daunelor morale au fost formulate de doi constănțeni și au fost adresate instanțelor de judecată încă din luna noiembrie 2020.
 
Totuși, dosarul a fost inițial înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind declinat, în martie anul trecut, în favoarea Curții de Apel Constanța.
 
Abia vineri, 18 martie 2022, însă, cazul a ajuns efectiv pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, unde urmează să se stabilească data primei înfățișări.
 
Este vorba despre dosarul 3098/1/2020, în care reclamanți sunt Alexandrina și Sandu Gabriel Calistru, iar pârâtul este Ludovic Orban – Prim-ministru.
 
În cererea de chemare în judecată, citată în Hotărârea nr. 1677/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document citat în jurisprudența Curții Supreme, se arată că reclamanții „au solicitat acordarea de daune morale şi eventual daune materiale pentru modul umilitor în care au fost trataţi în această campanie de pandemie nedeclarată în România, faţă de măsurile de depersonalizare umană, lipsă de respect faţă de demnitate şi onoare, de o vulgaritate sălbatică, acceptate în mod tacit de organele legale îndrituite să dispună, invocând acte normative pe care le consideră nelegale“.
 
Sumele solicitate cu titlul de daune morale se ridică la 80.000 de lei pentru fiecare dintre cei doi reclamanți.
 

„Exigență și determinare în punerea în executare a măsurilor dispuse“
 
Cei doi reclamanți au arătat, potrivit Curții Supreme, în motivarea cererii, „în esenţă, că pârâtul, în calitate de prim-ministru, a emis împreună cu Guvernul înscrisuri oficiale fără valoare juridică, a vorbit în mass-media şi a dispus imperativ restricţii şi aplicări prin «determinare» de măsuri împotriva virusului COVID-19, lipsite de temei legal, creând în rândul populaţiei şi pentru reclamanti panică, teroare, tortură psihică, solicitând primarilor, poliţiei şi a altor categorii din administraţie exigenţă şi determinare în punerea în executare a măsurilor dispuse“.
 
„În acest context, reclamantul a rămas şi fără al doilea loc de muncă, ca urmare a acestor acţiuni caracterizate de abuz de putere şi de funcţie, deşi a respectat legea, netolerând însă ilegalităţile, atât acesta, cât şi reclamanta B., intrând în conflicte inclusiv cu organele de poliţie în ceea ce priveşte purtarea măştii“, se mai arată în documentul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
 
În replică, „prin întâmpinarea formulată, pârâtul Prim-ministrul României prin Secretariatul General al Guvernului a formulat întâmpinare, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, excepţia nulităţii acţiunii, excepţia lipsei capacităţii juridice a instituţiei Prim-Ministrului României şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive“.
 
După analizarea datelor și a dovezilor depuse la dosarul cauzei, magistrații Curții Supreme au decis să trimită cauza spre competentă soluționare la Constanța.

 
Astfel, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis excepția necompetenței teritoriale a instanței supreme și au decis trimiterea dosarului la Curtea de Apel Constanța.
 
Acum, la exact un an de la această decizie, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, la Secția de contencios administrativ și fiscal.
 
În prezent, dosarul se află în procedura prealabilă stabilirii primului termen de judecată, urmând ca acesta să fie alocat ulterior.
 
Oricare va fi decizia pe care o vor pronunța judecătorii Curții de Apel Constanța în legătură cu acordarea daunelor morale solicitate, aceasta va putea fi atacată la instanța superioară, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Sursa motivare: Portalul Jurisprudenței Curții Supreme
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă, în proces cu Guvernul României, la Constanța. Răspunsul judecătorilor de la Curtea de Apel