Peste 200 de opere de artă sunt în joc Proces decisiv pentru județul Constanța, analizat astăzi la Galați

• Operele compun Colecția de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ și au fost donate comunei Topalu în anul 1960 de către doctorul Gheorghe Vintilă.
• Mario Vintilă a solicitat instanței de judecată să dispună revocarea donației.
• La termenul de astăzi, 12 mai 2021, magistrații Curții de Apel Galați, în completul format din judecătorii Irina Alexandra Boldea și Doru Benescu, vor verifica dacă la dosarul cauzei au fost depuse actele solicitate ca probe.

Magistrații Curții de Apel Galați vor deschide astăzi, din nou, dosarul în care sunt revendicate peste 200 de tablouri și opere de artă, care au stat la baza înființării Muzeului de Artă Dinu și Sevasta Vintilă, din comuna constănțeană Topalu.

Operele compun Colecția de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ și au fost donate comunei Topalu în anul 1960 de către doctorul Gheorghe Vintilă, acesta dorind ca autoritățile locale să pună astfel bazele unui muzeu de artă în memoria părinților săi.

Ani mai târziu, Mario Vintilă a solicitat instanței de judecată să dispună revocarea donației, susținând că operele de artă ar fi depozitate ori expuse în condiții improprii.

Procesele în instanță continuă de circa zece ani și, în cele din urmă, cazul a fost strămutat la Galați, în urma cererii formulate de către Mario Vintilă și admise de Curtea Supremă.

În dosarul civil cu numărul 17324/118/2010**, Mario Vintilă are ca adversari Comuna Topalu prin Primar, Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu și, respectiv, Muzeul de Artă Constanța.

Mario Vintilă este reprezentat de casa de avocatură din București Mușat & Asociații S.P.R.L.,iar Muzeul de Artă Constanța și Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu sunt reprezentate de casa de avocatură din Capitală Țuca Zbârcea & Asociații.

La termenul de astăzi, 12 mai 2021, magistrații Curții de Apel Galați, în completul format din judecătorii Irina Alexandra Boldea și Doru Benescu, vor verifica dacă la dosarul cauzei au fost depuse actele solicitate ca probe.


Amintim, procesul fusese amânat pentru data de 12 mai 2021, pentru a se depune la dosarul cauzei o serie de acte, admise ca probe încă din ședința desfășurată în data de 10 septembrie 2018.

Se cer actele care au permis circulația lucrărilor

La momentul respectiv, instanța a pus în vedere „pârâtelor Comuna Topalu, prin Primar şi Muzeul de Artă Constanţa să depună la dosar următoarele înscrisuri: -fişele de inventor ale Comunei Topalu cu privire la operele de artă din Colecţia de Artă Plastică «Dinu şi Sevasta Vintilă» (220 din cele 228, respectiv fişele care nu au fost depuse în recurs, la dosarul ÎCCJ); - fişele de buget ale Comunei Topalu privind cheltuielile alocate şi realizate cu întreţinerea Muzeului «Dinu şi Sevasta Vintilă» şi cu piesele Colecţiei de Artă plastică“.

Totodată, înscrisurile cuprindeau și „- dosarele/documentele de clasare a pieselor Colecţiei de Artă Plastică Dinu şi Sevasta Vintilă; - extras din Registrul informatizat pentru analiza analitică a bunurilor culturale ce aparţin Colecţiei mai sus menţionate, reglementat de art. 1 din Normele metodologice aprobate din Ordinul Ministerului Culturii nr. 2035/2000, pentru 5 din cele 228 lucrări care nu au fost depuse în recurs, la dosarul ÎCCJ; - documentele care au permis scoaterea din Muzeul Topalu şi circulaţia unor lucrări din Colecţia de Artă Plastică «Dinu şi Sevasta Vintil㻓.

Nu în ultimul rând, actele solicitate includeau și „- mandatul Muzeului de Artă Constanţa în baza căruia a demarat procedura de clasare a unor piese din Colecţia mai sus menţionată; - documentele din care rezultă operele care au fost relocate Muzeului de Artă Constanţa, titlul şi temeiul juridic în baza căruia Muzeul de Artă Constanţa deţine fiecare din operele ce fac parte din Colecţia «Dinu şi Sevasta Vintil㻓.

Lista înscrisurilor este încheiată de „- lista persoanelor desemnate pentru conservarea şi restaurarea Colecţiei de Artă Plastică Dinu şi Sevasta Vintilă (în perioada 2007 -prezent) însoţită de dovada acreditării acestor persoane de către Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, a certificatului de liberă practică şi a autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii“.


Așa cum am precizat anterior, instanța va verifica la termenul de astăzi dacă au fost depuse înscrisurile solicitate.

Hotărârea pe care Curtea de Apel Galați o va pronunța, la finalul procesului, va putea fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:

S-a stins din viață dr. Florica Cruceru, primul director al Muzeului de Artă din Constanța, la vârsta de 94 de ani