Primar din Dobrogea, condamnat definitiv pentru mită! Cum motivează judecătorii Curții de Apel Constanța!

• „Se observă din imagini că incupatul este precaut cu privire la discuţiile purtate cu denunţătorul, chiar suspicios, evită să se exprime clar, iar în momentul când denunţătorul încearcă să îi înmâneze plicul acesta se fereşte să îl primească direct şi deschide geanta pe care o are asupra sa, unde denunţătorul aruncă plicul, fără ca inculpatul să pună mâna pe el, atitudine ce denotă că acesta ştia exact cum să procedeze“, potrivit motivării.

Fostului primar Ilie Munteanu, din comuna Crișan, județul Tulcea, acuzat de luare de mită, a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel Constanța la trei ani și nouă luni de închisoare cu executare.


Pe scurt, fostul edil este suspectat că, la începutul lunii martie 2020, inculpatul, în calitate de primar al comunei Crișan, jud. Tulcea, ar fi „blocat plățile lucrărilor suplimentare aferente derulării contractului de execuție lucrări nr. 86/R5 din data de 13.08.2019, lăsând să se înțeleagă că pretinde de la numitul (...) o sumă de bani din plata efectuată, și că ar fi acceptat la datele de 16.03.2020 și 01.04.2020 primirea unei sume de bani necuvenite și a primit la data de 03.04.2020 suma de 10.000 (zece mii) lei ca recompensă pentru acordarea contractului de reabilitare a unei școli și urmare decontului lucrărilor suplimentare aferente derulării contractului de execuție lucrări nr. 86/R5 din data de 13.08.2019“.


În apărarea sa, fostul primar a declarat că era convins că plicul pe care i l-a înmânat denunțătorul conține înscrisuri pentru contractarea unei alte lucrări, respingând acuzațiile DNA.


În motivarea deciziei, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța arată, printre altele, că „judecata în primă instanţă a avut loc potrivit procedurii de drept comun, întrucât inculpatul nu a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, susţinând încă de la momentul depistării în flagrant că nu a avut cunoştinţă de conţinutul plicului pe care l-a primit de la denunţătorul (...), considerând că în interiorul acestuia se află doar documente, poziţie procesuală pe care a menţinut-o pe tot parcursul judecăţii în faţa instanţei de fond şi pe care a reiterat-o în faţa instanţei de control judiciar“.


„Prima instanţă a stabilit în mod corect pe baza materialul probator administrat în cauză că fapta comisă de inculpat constituie infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 289, alin. 1 cod penal, cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a fost comisă de acesta cu forma de vinovăţie prevăzută de norma de incriminare, pronunţând o soluţie de condamnare la pedeapsa închisorii de 3 ani şi 9 luni, în regim de detenţie şi 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.



Procedând la un examen propriu în ceea ce priveşte aspectele criticate de către inculpat atât în motivele scrise de apel, cât şi oral în faţa instanţei de control judiciar, Curtea precizează în prealabil că la data de 17.08.2022 s-a procedat la vizionarea imaginilor video surprinse cu ocazia întâlnirii dintre denunţător şi inculpat din data de 3.04.2020 conform procesului verbal ataşat la dosarul de apel.


Astfel, din vizualizarea imaginilor se observă că la data indicată, în cursul întâlnirii dintre inculpatul (...) şi denunţătorul (...), cel din urmă i-a dat inculpatului un plic ce s-a stabilit ulterior cu ocazia depistării flagrante că avea în el suma de 10.000 de lei, în bancnote de 100 de lei, ale căror serii corespundeau cu bancnotele consemnate pentru organizarea flagrantului la data de 2.04.2020 conform procesului verbal aflat la pagina 63 dosar urmărire penală“, potrivit motivării.


Cu privire la apărarea edilului, potrivit căreia era convins că în acel plic se aflau de fapt documente, pe care se aştepta să le primească de la denunţător, judecătorii Curții de Apel au constatat că „nici o probă din dosar nu susţine această ipoteză“.



„De altfel, însuşi comportamentul inculpatului surprins atât cu ocazia înregistrărilor din datele de 16.03.2020 şi 1.04.2020, cât şi a celor din data de 3.04.2020 creează convingerea că acesta ştia exact despre ce este vorba şi ce conţinea plicul respectiv. Se observă din imagini că incupatul este precaut cu privire la discuţiile purtate cu denunţătorul, chiar suspicios, evită să se exprime clar, iar în momentul când denunţătorul încearcă să îi înmâneze plicul acesta se fereşte să îl primească direct şi deschide geanta pe care o are asupra sa, unde denunţătorul aruncă plicul, fără ca inculpatul să pună mâna pe el, atitudine ce denotă că acesta ştia exact cum să procedeze“, potrivit motivării.


„Or, luând în considerare şi discuţiile surprinse la datele de 16.03.2020 şi 1.04.2020 (procesele-verbale ale înregistrărilor se găsesc începând cu fila 75 dosar urmărire penală), este greu de crezut că inculpatul ar fi avut această atitudine dacă era convins că în plic se află documente, neexistând în discuţii nici o referire anterioară cu privire la eventualitatea unei întâlniri între cei doi în vederea predării pretinselor acte. În plus, din cercetări nu a rezultat că la momentul întâlnirii societatea denunţătorului mai avea în derulare alte lucrări cu Primăria Comunei (...), pentru a exista probabilitatea ca inculpatul, în calitate de primar, să primească documente de la denunţător“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța.


„Contrar opiniei apărării, care susţine că inculpatul ar fi putut în mod real să fie în eroare cu privire la cuprinsul plicului, întrucât este de notorietate că pot fi comunicate documente şi în plicuri de dimensiuni mai mici, chiar dacă au format A4, considerăm că inculpatul şi-ar fi putut da seama cu uşurinţă că în plic nu se află acte, ci bani, întrucât din imagini se observă cum plicul este pliat la unul dintre capete iar conţinutul are o dimensiune mai mică decât o coală A4“, conchid judecătorii, conform potrivitului Portal Naţional al Jurisprudenţei - rejust.ro - Hotarâre nr. 683/2022 din 24.08.2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Citește și

Un polițist din Constanța a refuzat o mită de 3000 de lei! Începe procesul!