Primăria Constanța a făcut recurs după ce a pierdut procesul intentat Gărzii de Mediu!

Primăria Constanța prin primar a declarat recurs în dosarul nr. 65/118/2023, aflat pe rolul secţiei de contencios administrativ si fiscal al Curții de Apel Constanța.

Obiectul dosarului este anularea notei de constatare nr. 868/01.11.2022 întocmită de Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța.

Pe fond, municipiul Constanța a pierdut procesul la Tribunalul Constanța, care deliberând asupra cauzei civile de faţă, la termenul din 09.06.2023 a respins cererea de chemare în judecată formulată de municipiul Constanța, prin primar.

Potrivit Portalului Național al Jurisprudenței - http://www.rejust.ro, judecătorii au respins solicitarea municipalității ca nefondată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, municipiul Constanța a solicitat anularea Notei de constatare nr. 868/01.11.2022 emisă de Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța , în ceea ce privește:

a) Măsura nr. 1 - Aducerea terenului la starea inițială prin curățarea zonei afectate de depozitările ilegale de deșeuri, altele decât cele admise prin Decizia etapei de încadrare nr. 55 din 18.02.2021;
b) Măsura nr. 2 - Se vor sista operațiunile de depozitare a deșeurilor inerte pe amplasamentul verificat și pe care au fost descărcate (anterior prezentei note de constatare) deșeuri periculoase și nepericuloase, altele decât cele permise prin actul de reglementare, până la finalizarea operațiunilor de curățare conform măsurii nr. 1.


În fapt, reclamantul a arătat că la data de 09.01.2001 între Primăria Municipiului Constanța și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a fost încheiat Protocolul având ca obiect amenajarea unei rampe pentru deșeuri inerte (pământ, moloz, decapări asfaltice, etc.).

 În baza acestui Protocol, reclamanta s-a obligat să asigure un post de gardian public, conform unui program stabilit (8-16), care urma să țină evidența intrărilor în rampă, fiind obligată totodată să respecte indicațiile personalului Companiei Naționale Administrației Porturilor Maritime Constanța privind condițiile de acces și depozitare a deșeurilor inerte.

Prin nota de constatare nr. 89/04.07.2019 emisă de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Constanța, în legătură cu terenul situat în incinta Portului Constanța acces pe la Poarta 9, s-a dispus, printre alte măsuri, eliminarea de pe depozitul menționat în actul de control, prin operatori autorizați din punct de vedere al protecției mediului, a deșeurilor care nu se încadrează în categoria de deșeuri inerte. (...)

Totodată, prin actul atacat s-a stabilit o nouă zonă de depozitare a deșeurilor, inclusă în suprafața autorizată prin Decizia emisă de APM Constanța, pentru continuarea lucrărilor de rambleiere şi faptul că UAT Constanța va institui un control strict privind verificarea, cântărirea deșeurilor inerte destinate rambleierii cu respectarea tuturor condițiilor din actul de reglementare și a legislației de mediu in vigoare, interzicându-se acceptarea deșeurilor inerte din alte localități decât Municipiul Constanța.


În motivarea Notei de constatare nr. 868/01.11.2022 s-a reținut că în urma verificărilor realizate în data de 21.10.2022 și în data de 31.10.2022 în zona în care sunt realizate lucrări de rambleiere a alveolelor naturale din incinta Portului Constanța s-a constatat că pentru umplerea gropilor din pământ se folosesc deșeuri inerte și menajere/municipale care sunt depozitate în amestec.

Pe amplasamentul verificat au fost identificate deșeuri inerte provenite din construcții, pământ, resturi de beton, cărămidă, ceramică, acestea fiind în amestec cu ambalaje din plastic, cartoane, lemn, tuburi PVC, plăci de azbociment și carton bituminos provenit din izolații, printre aceste deșeuri puteau fi observate cantități semnificative: de sticlă, resturi textile, vegetale, polistiren, diferite ambalaje (ex. tuburi de silicon, produse de igienă), cabluri de instalație electrică, vată de sticlă și grit uscat, precum și resturi de jucării, saci aspirator, doze de aluminiu, resturi provenite de la echipamente electrice și electronice anvelope uzate.

 Din observațiile vizuale efectuate la fața locului nu s-a putut estima suprafața pe care sunt realizate lucrările de rambleiere și nici volumul de deșeuri folosite pentru umplere.

Garda de Mediu a reţinut în act de control că Primăria Municipiului Constanța în calitate de titular al proiectului „Continuarea lucrărilor de reambleiere și extindere pe celelalte zone existente pe amplasament", propus a fi amplasat în incinta Port – Poarta 9, jud. Constanța nu a respectat condițiile de realizare a zonei de rambleiere verificată, deșeurile periculoase și nepericuloase, deșeuri cu conținut de substanțe periculoase fiind depozitate amestecat, împinse în ravenă, în straturile laterale ale ravenei, în masa deșeurilor putând fi observate vizual aceste amestecuri, pe alocuri îngropate în sol.

Reclamantul a arătat că împotriva Notei de constatare nr. 868/01.11.2022, în ceea ce privește măsurile nr. 1 și 2, a formulat plângere prealabilă ce a fost înregistrată la Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța nr. 5323/III CJCT/29.11.2022.
Prin Adresa nr. 5414/III CJCT/07.12.2022, intimata a dispus respingerea plângerii prealabile mai sus indicate, în motivarea acestei soluții fiind reținut, în esență, faptul că actul de constatare nr. 868/01.11.2022 nu are caracterul unui act administrativ propriu zis așa cum acesta este definit de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 iar actul contestat este temeinic și a fost întocmit cu respectarea în integralitate a dispozițiilor legale aplicabile. (...).

Pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța a formulat, la data de 26.01.2023, întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către municipiul Constanța, prin primar ca nefondată.

În acest sens, pârâta a invocat faptul că actul de constatare nr. 868/01.11.2022 nu are caracterul unui act administrativ întrucât potrivit art. 3 pct. 10 din Ordinul MM nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfășurarea activităților de control şi inspecție în domeniul protecției mediului se prevede că „nota de constatare este un act tehnico-juridic elaborat de către comisari în urma unei inspecții neplanificate, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, constatarea contravențiilor, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate, în cazul constatării unor neconformități”. (...).

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

„Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 legiuitorul a înțeles să definească actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Astfel, din cuprinsul definiţie rezultă cu claritate condiţiile pe care actul contestat trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat act administrativ:
1.să fie emis de o autoritate publică;
2.să fie emis în regim de putere publică în sensul de ansamblu al prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților şi instituţiilor administrației publice şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu destinatarul actului;
3.să fie emis în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii;
4.să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

Astfel, în raport cu această definiţie şi condiţiile subsecvente pe care el impune în prezenta cauză Tribunalul reţine caracterul de act administrativ al Notei de constatare nr. 868/01.11.2022 având în vedere măsurile contestate.

Cu toate acestea, în prezenta cauză apărările pârâtei cu privire la Măsura nr. 1 privind „aducerea terenului la starea iniţială prin curăţarea zonei afectate de depozitările ilegale de deşeuri, altele decât cele admise prin Decizia etapei de încadrare nr. 55 din 18.02.2021” sunt întemeiate. (...)

În ceea ce priveşte temeinicia măsurii Tribunalul, în acord cu apărările pârâtei, constatată că măsura este justificată de imperativul protecției mediului şi respectarea deplină a Deciziei etapei de încadrare, fiind impropriu sau nejustificată continuarea depozitării de deşeuri inerte pe amplasamentul verificat în perioada desfășurării activității de curățare a zonei, concluzia contrară fiind de natură să afecteze sau chiar să anuleze eficiența Măsurii nr. 1 şi respectiv posibilitatea concretă sau obiectivă a autorității de a verifica modul în care Măsura nr. 1 a fost respectată, cu atât mai mult cu cât neexecutarea acesteia sau executarea parţială poate constitui temeiul unei alte sancţiuni contravenționale.

Referitor la caracterul proporţional al măsurii Tribunalul constată că motivele prezentate de reclamant nu sunt de natură a conduce la concluzia că în sarcina sa, prin interzicerea activităţii pe perioada curăţării zonei, ar fi fost impusă o sarcină disproporționată, faptul că în prezent există șantiere active pe raza municipiului Constanţa nefiind un argument suficient pentru a reţine contrariul.

De asemenea, sistarea activității de depozitare a deșeurilor inerte pe perioada curățării zonei de deşurile neconforme este consecinţa propriei conduite a reclamantului, care prin prepușii săi aparent nu a reușit să îşi îndeplinească obligațiile stabilite în Deciziei etapei de încadrare, eventualele costuri suplimentare sau prejudicii aduse comunității fiind consecința directă a propriei culpe şi nu a modului în care organele de control au acționat pentru remedierea deficiențelor constatate, revenindu-i în mod corespunzător toate obligațiile pentru a se asigura că pagubele sau prejudiciile aferente sunt reduse la minimum şi eventual recuperate prin acțiuni prompte şi ferme de la persoanele responsabile.

Concluzionând, în prezenta cauză prin prisma tuturor argumentelor expuse anterior Tribunalul constată neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamant", se arată în motivarea magistraților potrivit Portalului Național al Jurisprudenței - http://www.rejust.ro.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Groapa de gunoi de la Poarta 9 Primăria Constanța pierde unul dintre procesele intentate Gărzii de Mediu!

Cum au deliberat magistrații de la Tribunalul Constanța? Primăria Constanța pierde procesul cu Garda de Mediu! Groapa de gunoi de la Poarta 9 rămâne închisă