Primăria Constanța, dată în judecată de un italian pentru un „STOP“ acoperit de crengi! Cum s-a terminat procesul (MINUTA+MOTIVARE)

• Reclamantul a arătat în proces că a fost protagonistul unui accident rutier produs în septembrie 2020, în municipiul Constanța, din cauza unui indicator „STOP“ acoperit de crengi, pe care nu l-a văzut.
• Șoferul de origine italiană a dat în judecată municipalitatea și a cerut obligarea autorităților locale la plata a 2.653 de euro (contravaloarea autoturismului avariat în accident), dar și la plata a 36.000 de lei, reprezentând câștigul nerealizat ca urmare a întreruperii activității sale de ride-sharing.
• În hotărârea inițială, judecătorii au arătat, printre altele, că „chiar şi dacă s-ar reţine că reclamantul, care nu a văzut indicatorul STOP, avea obligaţia să oprească, pentru a se asigura că își poate continua deplasarea în condiții de siguranță, acest aspect nu «șterge» fapta ilicită a pârâtului (nr., Primăria Constanța), care, prin omisiunea toaletării copacului de la intersecția străzilor (...) și (...), a pus în pericol siguranța circulației rutiere pe acel sector de drum“.
• Totuși, Judecătoria Constanța a respins acțiunea, pe motiv că reclamantul nu ar fi dovedit că autoturismul avariat se afla în patrimoniul său, dar și pentru că nu ar fi dovedit prejudiciul legat de ride-sharing.
• Omul a declarat apel, la Tribunalul Constanța, dar a murit până la judecarea apelului și dosarul a fost suspendat.

Primăria Constanța a fost dată în judecată de un conducător auto din oraș, de origine italiană, care a fost implicat într-un accident rutier produs din cauza – spune omul – unui indicator „STOP“ acoperit de crengi!
 
Reclamantul a cerut în proces ca municipalitatea să fie obligată să-i achite contravaloarea mașinii distruse în accident, dar și suma pe care ar fi realizat-o cu autoturismul prin ride-sharing, dacă nu ar fi fost avariat.
 
Valoarea totală a pretențiilor ridicate în proces este de 2.653 de euro (contravaloarea autoturismului) și 36.000 de lei, reprezentând câștigul nerealizat ca urmare a întreruperii activității de ride-sharing.
 
Procesul s-a judecat inițial la Judecătoria Constanța, Secția Civilă, unde, însă, acțiunea sa a fost respinsă de magistrați.
 
În motivarea deciziei de respingere, judecătorii au arătat, printre altele, că reclamantul nu ar fi dovedit că era proprietarul mașinii și nici nu ar fi dovedit prejudiciul ce l-ar fi realizat prin ride-sharing dacă autoturismul nu ar fi fost avariat.
 
Decizia Judecătoriei Constanța a fost ulterior atacată în apel, la Tribunal, unde, însă, procesul a fost suspendat, ca urmare a decesului reclamantului.
 
Iată minuta deciziei de suspendare pronunțată de Tribunalul Constanța:
 
„În temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civ. constată că a intervenit suspendarea de drept a judecării apelului.

Cu drept de recurs pe toată durata suspendării. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa“
 
Decizia de suspendare poate fi atacată în recurs.
 
În minuta Hotărârii 7115/2023 a Judecătoriei Constanța se precizează:
 
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul Municipiului Constanţa şi Consiliul Local al Municipiului Constanţa invocată prin întâmpinare.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. L. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Constanţa şi Consiliul Local al Municipiului Constanţa, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Constanţa invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
 Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. L. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Constanţa, ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul să plătească pârâţilor suma de 2.142 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat.
Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâţii Municipiul Constanţa, Primarul Municipiului Constanţa şi Consiliul Local al Municipiului Constanţa în contradictoriu cu chemata în garanţie Confort Urban S.R.L., ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa“
 
„Indicatorul rutier ar fi trebuit să fie vizibil“
 
Potrivit datelor din proces, accidentul reclamat în instanță de cetățeanul italian s-ar fi produs pe data de 1 septembrie 2020, seara, expertiza arătând faptul că evenimentul rutier „s-a produs în condiții de noapte și pe un segment de drum cu vizibilitate redusă, din cauza crengilor de copac care obturau la data săvârșirii faptei, indicatorul STOP amplasat la intersecția str. (...) și (...) din mun. Constanța, ceea ce l-a împiedicat pe petent să observe indicatorul și să oprească în intersecție, cu consecința producerii accidentului rutier, aspecte susținute și de planșele foto depuse în probațiune de petent“.
 
De altfel, în cadrul procesului civil, judecătorii au arătat, printre altele, că „chiar şi dacă s-ar reţine că reclamantul, care nu a văzut indicatorul STOP, avea obligaţia să oprească, pentru a se asigura că își poate continua deplasarea în condiții de siguranță, acest aspect nu «șterge» fapta ilicită a pârâtului (nr., Primăria Constanța), care, prin omisiunea toaletării copacului de la intersecția străzilor (...) și (...), a pus în pericol siguranța circulației rutiere pe acel sector de drum“.
 
Totodată, judecătorii au mai arătat că „o altă apărare a pârâtului (nr., Primăria Constanța), bazată pe art. 57 din OUG nr. 195/2002, constă în esență, în aceea că, reclamantul, care nu a văzut indicatorul STOP, ar fi trebuit să se comporte ca şi cum nu ar fi existat. Aşadar, acesta nu avea temei să se considere pe un drum cu prioritate“.
 
Judecătorii însă au spus că „instanţa reţine însă că indicatorul STOP exista în mod obiectiv, iar numai ca urmare a existenței acestuia str. (...) era drum cu prioritate, astfel că indicatorul rutier ar fi trebuit să fie vizibil“.
 
Cu toate acestea, omul nu a câștigat procesul, pentru că instanța a apreciat că nu a făcut dovada că autoturismul avariat se afla în patrimoniul său, dar și că reclamantul „nu a dovedit nici prejudiciul reprezentat de câștigul nerealizat ca urmare a întreruperii activității de ride-sharing în cadrul (...) în cuantum de 36.000 lei“.
 
Așa cum am precizat anterior, decizia Judecătoriei Constanța a fost atacată în apel de către reclamant dar, între timp, acesta a decedat.
 
Acum rămâne de văzut dacă decizia de suspendare a procesului luată de judecători va fi atacată în recurs.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Cetățean nepalez, mort într-un accident la Constanța! Prima condamnare, cu executare. Daune de aproape un sfert de milion de euro