Primarul Chițac spune că a fost vătămat în drepturi prin micșorarea pensiei militare! Dosarul, ajuns la Curtea Supremă (MOTIVARE)

• „Reclamantul a învederat că prin aplicarea prevederilor OUG nr. 59/2017 în ansamblul său, în special art. VII, şi a art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, prin care i s-a diminuat cuantumul pensiei militare de stat, s-a produs o vătămare a drepturilor şi intereselor sale legitime“, potrivit hotărârii Tribunalului.
• „Reclamantul, care beneficiază şi de asistenţă juridică calificată, a înţeles să învestească instanţa de asigurări sociale cu o acţiune întemeiată pe prevederile Legii nr.223/2015, în contradictoriu cu emitentul actului contestat, respectiv decizia de pensie emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând în mod expres, actualizarea pensiei militare, recalcularea şi plata sumelor care nu au fost acordate“, potrivit deciziei Curții de Apel.
• În declarația de avere din 14 iunie 2024, primarul Chițac, contraamiral de flotilă  - cu o stea, în rezervă, a declarat venitul anual din pensia militară asigurată de MApN în cuantum de 136.800 de lei (11.400 de lei pe lună).
• Dosarul cu pensia militară a amiralului Chițac, primarul Constanței, a ajuns recent la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.

Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au motivat hotărârea prin care au trimis la București dosarul care vizează pensia militară a amiralului Vergil Chițac, primarul orașului.
 
Dosarul a fost recent înregistrat pe rolul Curții Supreme.
 
În motivarea deciziei de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, magistrații de la Curte au arătat, printre altele, că „se observă că în cauză nu este chemat în judecată, în calitate de pârât, emitentul ordonanţelor pentru care este invocată excepţia de neconstituţionalitate, respectiv Guvernul României, urmărindu-se numai obligarea emitentului deciziilor de pensie să procedeze la actualizare, recalculare şi plată“.
 
Astfel, Curtea de Apel Constanța apreciază că procesul ar trebui să se judece la Tribunalul Constanța.
 
Numai că, așa cum arătam în edițiile anterioare, dosarul ajunsese la Curte după ce fusese declinat de către judecătorii de la Tribunal.
 
În aceste condiții, pentru că niciuna dintre cele două instanța nu a apreciat că procesul ar fi de competența sa, Curtea de Apel Constanța a trimis dosarul la Curtea Supremă, pentru ca judecătorii instanței supreme să stabilească cine trebuie să judece procesul.
 
Discuțiile se poartă în dosarul cu indicativul 6426/118/2023, recent ajuns pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
 
Potrivit datelor noastre, la Curtea de Apel, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Ramona Poppa, din cadrul Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței.
 
Totodată, la Tribunalul Constanța, potrivit datelor noastre, cazul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Delia Gherasim, din cadrul Secției I Civile a instanței.
 
Acum, la Curtea Supremă, dosarul se află în procedura de filtru, astfel că nu s-a stabilit data primei înfățișări.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, dosarul a fost deschis inițial la Tribunalul Constanța de către Vergil Chițac, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale.
 
Vergil Chițac, primarul Constanței, este contraamiral de flotilă  - cu o stea, în rezervă.
 
Vătămarea intereselor prin diminuarea cuantumului pensiei militare de stat
 
Amintim aici, în motivarea Hotărârii 1335/2024 a Tribunalului (de declinare), se arată că „prin cererea adresată instanţei, astfel cum a fost modificată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la efectuarea operaţiunii administrative de actualizare a pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamantul, pe de o parte, prin eliminarea din procedurile de calcul a aplicării dispoziţiilor art. VII din OUG nr. 59/2017 şi ale art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018 şi, pe de altă parte, prin aplicarea unor acte normative ulterioare celor evidenţiate anterior, respectiv Legea nr. 153/2017, OUG nr. 115/2022 şi OUG nr. 168/2022, precum şi OUG nr. 54/2023. Toate celelalte capete de cerere sunt subsecvente şi accesorii acestui prim petit“.
 
De asemenea, judecătorii de la Tribunal au mai spus că „în expunerea motivelor cererii formulate, reclamantul a învederat că prin aplicarea prevederilor OUG nr. 59/2017 în ansamblul său, în special art. VII, şi a art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, prin care i s-a diminuat cuantumul pensiei militare de stat, s-a produs o vătămare a drepturilor şi intereselor sale legitime“
 
„Suplimentar, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a OUG nr. 59/2017 şi, în special, a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) si (5) si ale art. 79 alin. (1) din Constituție, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018“, conform instanței.
 
Au mai explicat judecătorii că „din modul în care este formulată cererea de chemare în judecată, Tribunalul constată că reclamantul se consideră vătămat în drepturile şi interesele legitime prin adoptarea art. VII din OUG 59/2017 şi, ulterior, prin OUG nr. 114/2018, acte normative apreciate ca fiind neconstituționale. În fapt, aceasta este cererea principală care face obiectul prezentului litigiu – să se constate că prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Guvernul României i s-a produs o vătămare“.

 În aceste condiții, Tribunalul a apreciat că actele atacate în instanță sunt cele emise de Guvern, așa încât competența de fapt în proces revine Curții de Apel Constanța.
 
„Actualizarea pensiei militare, recalcularea şi plata sumelor care nu au fost acordate“
 
Pe de altă parte, în hotărârea de acum a Curții se mai arată că „astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, dar şi din precizările scrise depuse la data de 29.05.2024 în faţa curţii de apel, reclamantul, care beneficiază şi de asistenţă juridică calificată, a înţeles să învestească instanţa de asigurări sociale cu o acţiune întemeiată pe prevederile Legii nr.223/2015, în contradictoriu cu emitentul actului contestat, respectiv decizia de pensie emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând în mod expres, actualizarea pensiei militare, recalcularea şi plata sumelor care nu au fost acordate“.
 
Nu în ultimul rând, au mai spus judecătorii Curții că „trebuie observat faptul că acţiunea, astfel cum a fost formulată şi precizată, nu se circumscrie unei acţiuni împotriva ordonanţelor Guvernului, în temeiul art.9 din Legea nr.554/2004, întrucât conform prevederilor art.9 alin.(5), «(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative»“.
 
Dosarul vizând pensia militară a amiralului Chițac a ajuns vineri, 12 iulie 2024, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Decizia pe care o va lua Înalta Curte prin care va stabili instanța unde se va judeca procesul nu va putea fi atacată.
 
Venitul anual din declarația de avere
 
În declarația de avere din 14 iunie 2024, primarul Chițac, contraamiral de flotilă  - cu o stea, în rezervă, a declarat venitul anual din pensia militară asigurată de MApN în cuantum de 136.800 de lei (11.400 de lei pe lună).
 
Venitul anual din indemnizația de primar al lui Vergil Chițac s-a ridicat, tot potrivit declarației de avere, la 184.665 de lei (15.388,75 de lei pe lună).
 
Declarația de avere este disponibilă în Secțiunea Document.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, scj.ro, integritate.eu
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Pensia amiralului Chițac, primarul Constanței, ajunge pe masa Curții Supreme! (MINUTA)