Procurorul Constantin Conortos, de la DNA Constanța, i-a trimis în judecată pe Decebal Făgădău și pe Radu Mazăre

• În 2015, procurorul Constantin Conortos a solicitat respingerea cererii lui Nicuşor Constantinescu, fostul șef al CJC, precizând că revocarea controlului judiciar, în prezenta cauză, la acea vreme, este lipsită de motivaţie.
• Dosarul Făgădău – Mazăre va fi judecat de Tribunalul Constanța.

Constantin Conortos, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a dispus ieri trimiterea în judecată a lui Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța, fost primar al municipiului Constanța, pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Tot în acest dosar a fost trimis în judecată și Radu Ștefan Mazăre, la data presupusei fapte primar al municipiului Constanța, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

 

Conortos vs Nicuşor Constantinescu

În decembrie 2015, procurorul Constantin Conortos, din Direcţia Naţională Anticorupţie Constanţa, l-a avut în atenție și pe Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța! Procurorul a solicitat respingerea cererii lui Nicuşor Constantinescu precizând că revocarea controlului judiciar, în prezenta cauză, la acea vreme, este lipsită de motivaţie.

„Controlul judiciar trebuie să fie menţinut până la finalul procesului. Martorii ar putea fi influenţaţi. (…) Nicuşor Daniel Constantinescu poate să îşi desfăşoare activitatea şi în alte domenii“, a mai spus atunci Conortos. Amintim că în decembrie 2015, fostul șef al CJC a solicitat revocarea controlului judiciar luată în dosarul Centrului Militar Zonal Constanţa.

 

Inculpații dosarului Făgădău – Mazăre

Revenind la dosarul Făgădău – Mazăre, lista inculpaților este continuată de: Constantin Nicoleta, la data presupusei fapte șef al Serviciului autorizații în construcții din cadrul Primăriei municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Dinescu Fulvia Antonela, la data presupusei fapte director executiv adjunct al Direcției administrației publice locale din cadrul Primăriei municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Tănase Luiza Elena, la data presupusei fapte arhitect șef al municipiului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și Munteanu Mariana, la data presupuselor fapte inspector în cadrul Primăriei municipiului Constanța – Direcția de urbanism, pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals intelectual în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

 

„Inculpații ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux“

În continuare, au mai fost trimiși în judecată două persoane fizice: un arhitect, pentru infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dar și administratorul al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În ancheta sa, procurorul Constantin Conortos, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, consemnează că „cei șase inculpați, funcționari în cadrul Primăriei Constanța, în cursul anului 2013, ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care anterior, autorizația de construire inițială fusese anulată definitiv și irevocabil de instanța civilă“.



 

Riviera Residence

Potrivit info-sud-est.ro, este vorba despre complexul Riviera Residence, care aparține omului de afaceri Florin Cârstocea, prin societatea RHC City Crown.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:

Pe plaja din stațiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța.
În același an, Primăria municipiului Constanța și societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizației de construire.

Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în anul 2012, autorizația de construire emisă de Primăria municipiului Constanța a fost desființată.


 

Interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție, nerespectată

Instanța a reținut că, la emiterea autorizației de construire, nu s-ar fi respectat interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive. De asemenea s-a mai reținut că autorizația de construcție ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere și servitute privind distanța dintre construcții.

În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, și demolarea imobilului de lux, precum și obligarea Primăriei municipiului Constanța să emită actul administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.

La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizație de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizație neanulată și perfect valabilă.

 

Demolarea

Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanța a venit cu o completare prin care înștiința instanța de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013 o nouă autorizație de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite și să obțină demolarea construcției edificate în regim P+5E-6E.

Aceleași aspecte, întemeiate pe existența unei autorizații valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate în apărare și de societatea constructoare a imobilului.

În anul 2016, prin sentința civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanța a dispus anularea autorizației de construire emisă la data de 03 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanța, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporție de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.


Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.


Citește și

Adio, Parlament! Decebal Făgădău demisionează din PSD. Primele declarații ale fostului primar

Procurorul Constantin Conortos, din DNA Constanţa - „Nicuşor Constantinescu poate să îşi desfăşoare activitatea şi în alte domenii“ (galerie foto)

Iată de ce nu a fost luată nicio măsură preventivă! Cine este procurorul care instrumentează dosarul Decebal Făgădău - Radu Mazăre