Punctul de vedere al companiei Bluenoise SRL legat de decizia Tribunalului Constanța de a reține nava Henia în Portul Constanța

Ca urmare a articolelor „Nava Henia, pavilion România, reținută în Portul Constanța! (MINUTA)“, din data de 19 iulie 2024, și „Navă reținută în Portul Constanța! Proprietarul atacă decizia. Totul se decide la Curtea de Apel“ din data de 27 iulie 2024, reprezentanții Bluenoise SRL din Galați au transmis pe adresa redacției ZIUA de Constanța o Notificare prin intermediul căreia se arată următoarele:
 
„NOTIFICARE
 
Prin care vă solicităm să completaţi cu punctul nostru de vedere seria de articole apărute în publicaţia Ziua de Constanţa, referitoare la reţinerea netemeinică şi nelegală a navei noastre HENIA, IMO 02313659, la cererea reclamantei PRIVATE JOINT - STOCK COMPANY INSURANCE COMPANY USG, cu domiciliul
procesual la avocat NIŢĂ S.VIRGIL, printr-o procedură pe care o considerăm inadmisibilă, în temeiul unei creanţe cel puţin discutabile, la cererea unei societăţi dintr-un stat terţ ce nu a constituit nici o garanţie pentru daunele pe care ni le provoacă, împiedicându-ne să ne desfăşurăm activitatea principală în plină campanie agricolă şi astfel producându-ne pierderi comerciale catastrofale.
În fapt, prin Sentinţa Civilă nr. 824/18.07.2024, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 4853/118/2024, s-a dispus reţinerea navei HENIA sub pavilion românesc, proprietatea BLUENOISE SRL, IMO 02313659, până la soluţionarea cererii de sechestru asigurător înregistrate de PRIVATE JOINT - STOCK COMPANY INSURANCE COMPANY USG sub numărul de dosar 4852/118/2024, în vederea asigurării creanţei ce face obiectul dosarului pe fond nr. 4851/118/2024.
Această soluţie este greşită din mai multe perspective, ce ţin atât de nerespectarea unor dispoziţii imperative din Codul de Procedură Civilă, cât şi de lipsa de temeinicie a pretenţiilor pe fondul dosarului nr. 4851/118/2024 – aspecte pe care promitem să le explicăm în rândurile de mai jos, în mod cât mai succint, într-o terminologie cât mai apropiată de limbajul uzual.
 
Motivele de apel sunt pe larg dezvoltate în cererea depusă la Tribunalul Constanţa şi ne arătăm disponibilitatea să vi le explicăm în detaliu, dacă veţi avea dorinţa să le ascultaţi.
 
Motivul pentru care vă comunicăm acest punct de vedere este dorinţa noastră de a oferi întregul tablou al situaţiei de fapt dintre părţile în aceste dosare, unde noi suntem partea prejudiciată – şi nu societatea ucraineană.
 
Pretenţiile în cuantum de 237.295,60 USD, invocate în dosarul de fond de societatea ucraineană, reprezintă contravaloarea unui transport de azotat de amoniu, încărcat pe nava noastră COSMINA 1 şi care a fost distrus ca urmare a unui accident naval, petrecut pe 14.04.2023, la mila 69,50 pe Dunăre, în dreptul portului Reni, în apele teritoriale ale României – din culpa exclusivă a unui terț.
 
Accidentul din 14.04.2023 este de notorietate şi a fost relatat pe larg de majoritatea canalelor naţionale de ştiri, care încă de la acea dată au ştiut că nava noastră COSMINA 1, aflată la ancoră şi aşteptând să descarce, a fost lovită de nava maritimă MIRA, sub pavilion comorez şi fără asigurare valabilă în apele româneşti, ca urmare a unei erori de pilotaj a vasului străin.
Magazia nr. 1 a navei COSMINA 1 a fost perforată ca urmare a impactului şi o treime din marfă a fost distrusă pe loc, iar celelalte două treimi au fost compromise definitiv, după ce destinatarul transportului şi proprietarul mărfii, UKRAINIAN AGRICULTURAL COMPANY LLC, care iniţial agrease să efectuăm împreună o misiune de salvare, şi-a lăsat neonorat angajamentul şi a abandonat bunurile, în mod evident urmărind numai să încaseze prima de asigurare.
 
Societatea agricolă ucraineană, pe care am notificat-o despre accident în chiar ziua de 14.04.2023, a refuzat toate variantele de salvare pe care le-am propus, inclusiv atunci când noi am plătit din fonduri proprii intervenţia unei macarale şi am procurat o barjă pentru evacuarea azotatului, la un cost modic de 900 de euro pe zi, pe care partenerul ucrainean a refuzat să-l acopere.
 
Am făcut aceste demersuri, deşi prin contract se convenise că noi suntem exoneraţi de orice răspundere cu privire la pierderea mărfii, dacă aceasta nu este evacuată de pe navă de către proprietar, în termen de 10 zile de la notificarea unei situaţii de forţă majoră.
Mai mult, marfa abandonată de UKRAINIAN AGRICULTURAL COMPANY LLC la bordul navei COSMINA 1 i-a corodat acesteia elemente esenţiale din camera motoarelor, aşa încât, după ranfluarea ambarcaţiunii, am fost nevoiţi să eliminăm capacităţile de propulsie ale vasului, care acum a devenit o barjă fără motoare – altfel spus, noi am pierdut o navă autonomă, ca urmare a nepăsării partenerului ucrainean, rămânând doar cu nava HENIA şi barja COSMINA 1, ce pot circula doar în convoi.
 
Toate rapoartele de anchetă efectuate de autorităţi şi de asigurătorul nostru au stabilit, fără urmă de echivoc, că BLUENOISE SRL nu a fost în culpă pentru accidentul naval şi că a executat toate manevrele şi operaţiunile corecte procedural, pentru a salva COSMINA 1 şi cargoul din magazia nr. 2 – documentele în acest sens vă pot fi puse la dispoziţie.
În aceste condiţii, UKRAINIAN AGRICULTURAL COMPANY LLC a încasat despăgubirea integrală în cuantum de 237.295,60 USD de la PRIVATE JOINT - STOCK COMPANY INSURANCE USG, chiar dacă, aşa cum reiese din probe, două treimi din prejudiciu s-au produs exclusiv din vina societăţii asigurate (iar cealaltă treime din cauza navei MIRA).
 
Societatea de asigurări PRIVATE JOINT – STOCK COMPANY INSURANCE USG, reclamanta din cele trei dosare deschise la Constanţa, pretinde că a dobândit, la 12.04.2024, un presupus drept de creanţă al asiguratului împotriva societăţii noastre, iar la 18.07.2024 această societate de asigurări a învestit Tribunalul Constanţa cu cele trei cereri din dosarele deja amintite.
 
Reclamanta PRIVATE JOINT – STOCK COMPANY INSURANCE USG a indus în eroare Tribunalul Constanţa, afirmând că există riscul ca nava HENIA să dispară peste orizont şi să se facă pierdută în afara apelor teritoriale româneşti, iar sub acest pretext a convins instanţa să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială din dosarul nr. 4853/118/2024 în procedură de urgenţă deosebită, fără citarea noastră, conform art. 999 al. (2) din Codul de Procedură Civilă.
 
Noi am aflat de la Căpitănia Constanța că nava HENIA a fost reţinută, prin Sentinţa Civilă nr. 824/18.07.2024, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 4853/118/2024, în aceeaşi zi în care instanţa s-a pronunţat, fără ca noi să fi fost citaţi la termen, fiind aşadar privaţi de dreptul la apărare, sub pretextul că situaţia era deosebit de urgentă şi, în condiţiile art. 999 al. (2) din Codul de Procedură Civilă, se impunea soluţionarea cererii pe loc, fără citarea părţilor.
 
Dacă am fi fost citaţi, am fi invocat prin întâmpinare şi prin cerere reconvenţională argumentele pe care le redăm aici, într-o formă accesibilă şi cititorilor fără studii juridice.
 
Fără a discuta fondul pretenţiilor pe care le-a emis reclamanta la adresa companiei noastre, sare în evidenţă caracterul lipsit de temei şi total disproporţionat al „reţinerii” unei nave fluviale sub pavilion românesc, într-un port maritim, sub pretextul că vasul ar putea să dispară din apele teritoriale ale României, aşa cum au susţinut adversarii ucraineni.
 
Nava HENIA este concepută şi autorizată să execute misiuni strict în ape fluviale, iar operaţiunile comerciale ale societăţii noastre au ca obiect transportul de mărfuri între destinaţii situate pe Dunărea fluvială, de regulă în Uniunea Europeană şi, cu titlu de excepţie, în Ucraina sau în Republica Serbia.
Chiar dacă, prin absurd, am face cumva ca nava HENIA să poată dispărea pe valurile mării şi oceanului până în cel mai apropiat paradis fiscal, procedând astfel am reuşi doar să ne pierdem contractele aflate în derulare, prestigiul de companie serioasă, veniturile, salariaţii, precum şi UNICA noastră navă cu propulsie proprie care ne-a mai rămas după accidentul din 14.04.2023, cel de care se leagă şi pretenţiile societăţii ucrainene care este parte în dosarele 4851/118/2024, 4852/118/2024 şi 4853/118/2024.
 
Măsura „reţinerii provizorii”, pe care partea ucraineană a cerut-o şi a obţinut- o de la Tribunalul Constanţa, s-a întemeiat pe două mari neadevăruri: primul era iluzoriul pericol ca ambarcaţiunea noastră fluvială să părăsească apele teritoriale ale României, iar al doilea îl constituia o aşa-zisă nevoie urgentă de a imobiliza fizic bunurile noastre, în pregătirea unui sechestru asigurător (care se va judeca fără citarea părţilor pe 09.08.2024), acesta fiind un pas premergător pentru acţiunea pe fond în pretenţii, înregistrată sub numărul 4851/118/2024.
Credem că avem argumente convingătoare în sensul că nu a existat aşa-zisul pericol ca nava HENIA să ajungă în Insulele Solomon sau Cayman până la asfinţitul zilei de 18.07.2024, fiind inaptă fizic de o asemenea călătorie, şi că reiese fără îndoială că nici nu ne dorim aşa ceva, din moment ce nava HENIA este coloana vertebrală a micii noastre întreprinderi, de care depind locurile de muncă ale unor marinari români, cu familii, copii la facultate şi rate la bănci.
De altfel, chiar şi societatea ucraineană şi-a dat seama cât de grav a gafat prin solicitarea care i-a fost admisă de către Tribunalul Constanţa: chiar pe 18.07.2024, ziua când a fost admisă cererea sa de reţinere provizorie a navei HENIA, reclamanta din Ucraina a comunicat o adresă către Căpitănia Portului Constanţa, prin care ÎŞI DĂDEA ACORDUL ca nava HENIA să circule până la Portul Cernavodă, pentru a diminua pierderile pe care, în cele din urmă, le-am suferit.
 
Din păcate, acest tardiv act unilateral din partea reclamantei nu este apt să producă efectele dorite de autor, deoarece Căpitănia Portului Constanţa nu poate să încalce o hotărâre judecătorească executorie, nici măcar la cererea părţii care a obţinut acea hotărâre civilă.
 
Un alt aspect esenţial, care ne aduce grave prejudicii economice, ţine de procedura ordonanţei preşedinţiale, pe care a ales-o reclamanta ucraineană şi care, în opinia noastră, eludează dispoziţii instituite prin legislaţie primară, ce sunt menite să protejeze pârâtul/debitorul ale cărui bunuri sunt indisponibilizate la cererea reclamantului/creditorului.
 
Conform legii, există doar două modalităţi pentru a putea imobiliza sau indisponibiliza o navă:
 
1.       Reţinerea navei pentru cel mult 24 de ore, în temeiul art. 132 din OG nr. 42/1997, care este o măsură administrativă ce intră în competenţa Căpităniei de port, şi care este menită să împiedice părăsirea portului de către nava al cărei proprietar are datorii; după 24 de ore, nava poate părăsi portul, cu excepţia cazului în care creditorul/reclamantul prezintă o încheiere executorie (încheierea este o hotărâre specifică procedurii de sechestru asigurător, nu ordonanţei preşedinţiale, ce se soluţionează prin sentinţă).
2.       Sechestrarea navei, în temeiul art. 960 din Codul de Procedură Civilă, ca regulă cu plata unei cauţiuni de până la 50% din creanţa invocată de reclamant/creditor; cererea de instituire a unui sechestru asigurător se soluţionează prin încheiere executorie, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
 
Aceste proceduri sunt reglementate prin norme speciale, ce se aplică în mod prioritar faţă de dispoziţiile de drept comun, nefiind admisibilă, în opinia noastră, o cerere întemeiată pe procedura ordonanţei preşedinţiale.
 
De altfel, procedura civilă cunoaşte şi alte proceduri urgente cu caracter special, aplicabile exclusiv în situaţiile expres reglementate de lege şi unde, în mod evident, ordonanţa preşedinţială ce reglementează măsurile urgente şi provizorii în general este inaplicabilă:
-        Procedura asigurării dovezilor, prevăzută de art. 359 din Codul de Procedură Civilă, o normă specială şi derogatorie care face inadmisibilă ocerere având acelaşi obiect, dar introdusă în procedura de drept comun a ordonanţei preşedinţiale;
-        Suspendarea provizorie a executării silite, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării în cadrul contestaţiei la executare, procedură reglementată în mod expres de art. 719 al. (7) din Codul de Procedură Civilă, a cărei admitere este condiţionată de plata unei cauţiuni;
-        Măsurile provizorii din materia drepturilor de proprietate intelectuală, reglementate de art. 979 din Codul de Procedură Civilă, norme speciale care exclud de la aplicare dispoziţiile de drept comun ale ordonanţei preşedinţiale;
-        Procedura evacuării din imobilul ocupat sau folosit fără drept, unde în mod expres legiuitorul a prevăzut că reclamantul poate opta pentru procedura derogatorie sau pentru cea de drept comun;
 
În dosarul nr. 4853/118/2024, reclamanta ucraineană s-a adresat Tribunalului printr-o cerere inadmisibilă, formulată în procedură de ordonanţă preşedinţială, ce are sediul material la art. 997 din Codul de Procedură Civilă, eludând astfel o normă imperativă ce obliga partea adversă la plata unei juste cauţiuni, adică art. 960 şi art. 953 din Codul de Procedură Civilă.
În procedura ordonanţei preşedinţiale, reclamantul nu este obligat să depună acea cauţiune, aşa că nu riscă să piardă o cauţiune sau vreo altă garanţie, în cazul în care îi provoacă prejudicii pârâtului/debitorului prin măsura cerută.
 
La fel de important este că în privinţa sechestrului asigurător legiuitorul nu lasă la alegerea părţii dacă va învesti instanţa cu procedura specială sau cu procedura de drept comun (aşa cum e cazul la procedura evacuării din imobilul ocupat fără titlu), atâta vreme cât există o dispoziţie cu caracter de normă specială, ce se aplică prioritar şi obligatoriu, în detrimentul normei de drept comun.
Un argument suplimentar în sprijinul acestei concluzii este art. 132 al. (3) din OG nr. 42/1997, acolo unde legiuitorul prevede că, după reţinerea administrativă de 24 de ore, o navă mai poate fi reţinută (în sens larg) dacă creditorul prezintă o încheiere executorie a unei instanţe – încheierea fiind tipul de hotărâre prin care se soluţionează sechestrul asigurător şi nu ordonanţa preşedinţială, aceasta din urmă fiind soluţionată prin sentinţă.
 
Aşadar, concluzionăm şi înaintea cititorilor dumneavoastră că dosarul nr. 4853/118/2024 s-a constituit ca urmare a unei cereri inadmisibile în procedura de ordonanţă preşedinţială, pe care reclamanta a introdus-o fie din neştiinţă de carte, fie din indiferenţă faţă de consecinţele dezastruoase pe care această cerere le poate avea.
 
Din perspectivă procedurală, corect ar fi fost ca reclamanta-creditoare să învestească instanţa competentă cu o cerere de sechestru asigurător, soluţionată prin încheiere executorie, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, cu plata unei cauţiuni corespunzătoare, din care să ne reparăm pierderile enorme pe care deja le suferim.
 
Mai există şi alte motive pentru care am criticat sentinţa din 18.07.2024, unul dintre acestea fiind necompetenţa Tribunalui Constanţa – cererea este de competenţa Tribunalului Galaţi, din raţiuni ce ţin de dispoziţii de drept procesual civil.
 
Ne vom opri însă aici cu explicaţiile, concluzionând ceea ce credem noi că este important să ştie cititorii dumneavoastră – anume că societatea noastră este victimă, că partea ucraineană se întemeiază pe pretenţii fără substanţă şi că, până în acest moment, reclamanta ucraineană a acţionat pe căi greşite procedural, producându-ne prejudicii foarte grave, ce riscă să ne arunce în faliment.
 
Vă rugăm să ţineţi cont de punctul nostru de vedere mai sus exprimat şi, în aplicarea dispoziţiilor constituţionale, legale şi deontologice care garantează corecta informare a publicului, să completaţi seria de articole legate de nava HENIA şi de armatorul BLUENOISE SRL cu punctul nostru de vedere, asigurându-vă că vă putem oferi explicaţii suplimentare şi înscrisuri în dovedirea celor afirmate.
În drept, ne întemeiem pe art. 252, art. 253, art. 257 din Codul Civil, pe art. 30 şi 31 din Constituţie.
 
În dovedire, anexăm înscrisuri.
 
 
Cu deosebită consideraţie, Avocat ROXANA ONU/URSU RADU MIHAI
În reprezentarea SC BLUENOISE SRL“
             
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Nava „Forens“, proprietatea Claziana SRL, reținută în Portul Constanţa Sud! (MINUTĂ)