Sentință importantă la Tribunal! Sunt vizate două terenuri din Dosarul Retrocedărilor, situate într-o importantă zonă din Constanța

• În cursul anului trecut, Paraschiva Barbu s-a adresat Secției Civile a Judecătoriei Constanța, într-un proces intentat Municipiului Constanța prin Primar și Serviciului Public de Taxe și Impozite Constanța.
• Aceasta a solicitat obligarea Municipiului Constanța prin Primar și a SPIT „la radierea menţiunilor privitoare la decizia penală nr. 32/07.02.2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-secţia penală în dosarul nr. 6536/2/2008 din evidenţele sale la situaţia juridică a două terenuri din zona Gara CFR Constanța.
• Paraschiva Barbu a câștigat procesul, în primă instanță.
• Decizia Judecătoriei Constanța a fost atacată de către municipalitate la Tribunalul Constanța, instanță care este așteptată să pronunțe decizia în apel pe data de 20 decembrie 2022.

 
Paraschiva Barbu, inculpat în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, a primit câștig de cauză, în primă instanță, într-un proces îndreptat împotriva municipalității!
 
Aceasta a obținut de la Judecătoria Constanța obligarea municipalității la ștergerea mențiunilor privind sentința penală dictată în Dosarul Retrocedărilor din situația juridică a două terenuri situate în zona Gara CFR Constanța.
 
Decizia Judecătoriei Constanța a fost atacată de către municipalitate la Tribunalul Constanța, instanță care este așteptată să pronunțe decizia în apel pe data de 20 decembrie 2022.
 
Amintim, în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, Paraschiva Barbu a fost condamnată la trei ani de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de cinci ani.
 
Prin aceeași decizie a Curții Supreme, s-a stabilit confiscarea sumelor de 817.248 de euro și 79.927 de dolari, de la Paraschiva Barbu, urmând să fie confiscată contravaloarea acestora în lei, la cursul BNR de la data punerii în executare a dispoziției.
 
În cursul anului trecut, Paraschiva Barbu s-a adresat Secției Civile a Judecătoriei Constanța, într-un proces intentat Municipiului Constanța prin Primar și Serviciului Public de Taxe și Impozite Constanța.
 
Dosarul cu indicativul 6965/212/2021 a fost soluționat în primă instanță de magistrații Judecătoriei Constanța, care au admis cererea formulată de Paraschiva Barbu.
 

În Hotărârea 4382/2022 a Judecătoriei, se arată că prin cererea de chemare în judecată, aceasta a solicitat obligarea Municipiului Constanța prin Primar și a SPIT „la radierea menţiunilor privitoare la decizia penală nr. 32/07.02.2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-secţia penală în dosarul nr. 6536/2/2008 din evidenţele sale la situaţia juridică a următoarelor bunuri imobil:
-teren în suprafaţă de 4.760,98 mp, situat în Constanţa, str. Th. Burada, zona Gara CFR, mun. Constanța, identificat cu nr. cadastral  214179 (nr. cadastral vechi 11076) şi având în vedere cartea funciară deschisă nr. 214179/ Constanţa.
-teren în suprafaţă de 1,259 mp, situat în Constanţa, zona gară CFR, sos. Mangaliei, Bd. 1 Mai, mun. Constanța, identificat cu nr. cadastral 11072 şi având carte funciară deschisă nr. 226800/Constanţa“.
 
Teren retrocedat către Constantin Ioan Dumitru Cocăneanu
 
În motivarea acestei cereri, Paraschiva Barbu a arătat, prin avocații săi, că „prin dispoziţia nr. 3694/05.11.2002 privind soluţionarea notificării numitului Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru, emisă de Primarul Municipiului Constanţa, s-a dispus, în temeiul notificărilor înregistrate la Primăria Municipiului Constanţa sub nr.  62174/08.05.2001, nr. 107840/10.08.2001 şi nr. 107841/10.08.2001, referatului nr. 134948/05.22.2002 al Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, adresei nr. 12526/01.11.2002, eliberată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa, admiterea cererii prin restituirea în natură a suprafeţei de 24.440 mp, respectiv, în privinţa imobilelor înscrise în tabelul anexă şi planul de situaţie anexat dispoziţiei, precum şi admiterea cererii prin atribuirea în compensare a suprafeţei de 117.480 mp“.
 
În continuare, a arătat că ulterior, pe 29 ianuarie 2003, a încheiat cu acesta contractul de vânzare „având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului teren situat în Constanţa, zona Gară CFR, mun. Constanța, compus din teren în suprafaţă totală de 6.020,39 mp“.

 
„Reclamanta (nr., Paraschiva Barbu) a precizat, ca urmare a demersurilor pe care le-a efectuat, faptul că a constatat că, atât în evidenţele Primăriei Municipiului Constanţa privitoare la situaţia juridică a celor două bunurile imobile, dar şi în evidenţele Serviciul Public de Impozite şi taxe Constanţa, apar menţiuni privitoare la decizia penal nr. 32/07.02.2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Secţia penală în dosarul nr. 6536/2/2008, menţiuni care ar fi justificate de faptul că, prin hotărârea judecătorească menţionată s-a dispus desfiinţarea dispoziţiei emise de Primarului Municipiului Constanţa, în temeiul Legii nr. 10/2001, respectiv a dispoziţiei nr. 3694/05.11.2002, îndreptată potrivit dispoziţiei nr. 3776/15.11.2002, ca act prin care terenurile aflate, în prezent, în patrimoniul reclamantei au ieşit din patrimoniul Municipiului Constanţa“.
 
Prin cerere, Paraschiva Barbu „a menţionat că de subliniat este faptul că, dispoziţia nr. 3694/05.11.2002, emisă de Primarul Municipiului Constanţa nu a fost desfiinţată în totalitate, ci doar în parte, respectiv, doar în ceea ce priveşte partea care a depăşit dreptul persoanei îndreptăţite-notificatorul Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru- de a beneficia de despăgubiri de pe urma averii preluate în mod abuziv de statul român“.
 
Totodată, aceasta a mai arătat că, „ în prezenta speţă, prin decizia penală nr. 32/07.02.2019, pronunţată de ICCJ – Secţia penală în dosarul nr. 6536/2/2008, nu s-a dispus desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 256/29.01.2003 (...) prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor prin cumpărare de la Cocăneanu Constantin Ioan Dumitru şi nici a actului de dezmembrare autentificat sub nr. 2996/17.09.2010 (...)“.
 
Nu în ultimul rând, Paraschiva Barbu a mai spus „că prin efectuarea menţiunilor referitoare la această hotărâre penală se creează, în mod necorespunzător realităţii faptice şi juridice, aparenţa unei situaţii litigioasă cu privire la proprietatea celor două bunuri imobile şi este îngrădit, în mod nejustificat, dreptul reclamantei de proprietate asupra lor, întrucât, nu mai poate dispune în mod neîngrădit de cele două bunuri imobile“.
 
Poziția municipalității
 
În replică, reprezentanții Municipiului Constanța prin Primar au precizat că, „în cauză, consecinţele activităţii infracţionale au constat, în esenţă, în trecerea unor terenul din proprietatea statului/unităţii administrativ-teritoriale, în patrimoniul unor persoane fizice“.
 
„Astfel fiind“, au spus aceștia, „este limpede ca imobilele în cauză să se întoarcă în patrimoniul statului/unităţii administrativ-teritoriale, urmând a se avea în vedere situaţia subdobânditorilor de bună-credinţă, pentru situaţia în care, desigur, imobilele în cauză făceau parte din proprietatea privată a statului. În acest context, raportat la efectele deciziei penale menţionate, pârâtul a apreciat că menţiunea cu privire la faptul că situaţia juridică a terenurilor este vizată de decizia penală menţionată, corespunde întru totul realităţii şi nu se poate dispune radierea acesteia“.
 
La finalul procesului, însă, magistrații Secției Civile a Judecătoriei Constanța i-au dat dreptate Paraschivei Barbu.
 
Ce au spus judecătorii primei instanțe
 
În motivarea deciziei, judecătorii au arătat că „instanţa constată că, prin decizia penală nr. 32/07.02.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr. 6536/2/2018, s-a dispus desființarea în parte a dispoziției Primarului Municipiului Constanța nr. 3694/05.11.2002 (pag. 403 din decizie), însă nu s-a dispus si desființarea actelor translative de proprietate subsecvente acestora prin care terenurile care au format obiect al dispoziţiilor desființate au fost înstrăinate succesiv către terți“.
 
„Instanţa reţine“, se mai arată în motivarea deciziei, „că imobilele obiect al prezentei cereri nu se află printre cele cu privire la care s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor (pag. 406-410 din decizie), iar obligaţia prin care s-a dispus ca Ministerul Finanțelor Publice să întreprindă demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor privește doar acele bunuri expres arătate în dispozitivul hotărârii, în privința cărora s-a dispus restabilirea situatiei anterioare“.
 
„Prin urmare“, au spus judecătorii, „respectiva menţiune din cuprinsul situaţiei juridice nu are temei juridic, nefiind prevăzută în cuprinsul niciunui act, astfel că se impune radierea acesteia“.
 
Totodată, „instanţa constată că în cauză este incident şi principiul garantării dreptului la apărare și cel al ocrotirii subdobânditorului de bună-credintă si cu titlu oneros al bunului imobil, reclamanţii dobândind dreptul de proprietate asupra terenului după ce acesta a fost transmis  de mai multe ori, prin acte succesive translative de proprietate“.
 
„Concluzionând, instanţa va admite cererea şi va obliga pârâţii la radierea mențiunilor privitoare la decizia penală nr. 32/07.02.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în dosarul nr. 6536/2/2008 din evidențele sale referitoare la situația juridică a următoarelor bunuri imobile:
 
-teren în suprafaţă de 4.760,98 mp, situat în Constanţa, str. Th. Burada, zona Gara CFR, mun. Constanța, identificat cu nr. cadastral  214179 (nr. cadastral vechi 11076) şi având în vedere cartea funciară deschisă nr. 214179/ Constanţa.
-teren în suprafaţă de 1,259 mp, situat în Constanţa, zona gară CFR, sos. Mangaliei, Bd. 1 Mai, mun. Constanța, identificat cu nr. cadastral 11072 şi având carte funciară deschisă nr. 226800/Constanţa“.
 
Așa cum precizam anterior, decizia Judecătoriei Constanța a fost atacată de către municipalitate la Tribunalul Constanța.
 
În cauză, se așteaptă decizia Tribunalului, care a fost anunțată pentru data de 20 decembrie 2022.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Apartament cu șapte camere, în centrul Constanței, pentru nepoții Paraschivei Barbu. Mișcarea de ultimă oră a Fiscului!