Sesizare fără precedent, la Curtea Constituțională, în legătură cu Faleza Mării Negre și terenurile din Constanța! În ce stadiu se află dosarul

• În cauză, este vizată o acțiune în revendicare a unui teren de 2.600 de metri pătrați din cartierul constănțean Faleză Nord, acțiunea fiind formulată de Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
• În prezent, terenul este în proprietatea unor dezvoltatori imobiliari italieni, fiind revendicat însă în instanță de Statul Român, prin ANAR-ABADL.
• În toamna anului trecut, judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța au decis că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru analizarea excepției de neconstituționalitate invocate în cauză.
• Spus pe scurt, Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe dacă este constituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului, în raport de dreptul la proprietate privată consfințit prin Constituție.
• În paralel, la Constanța judecătorii încuviințaseră efectuarea unei expertize în specialitatea geologie, ale cărei obiective erau legate de natura terenurilor vizate, mai precis, trebuie să se stabilească dacă acestea reprezintă sau nu faleza litoralului românesc.
• De asemenea, printr-o a doua expertiză dispusă, judecătorii au întrebat dacă terenul „avea caracteristici morfologice de faleză la data restituirii sale, în anul 2004“.

Curtea Constituțională a României nu a fixat încă data la care va analiza excepția de neconstituționalitate ridicată în legătură cu Faleza Mării Negre, terenurile din Constanța și dreptul la proprietate consfințit în Constituție.
 
În cauză, este vizată o acțiune în revendicare a unui teren de 2.600 de metri pătrați din cartierul constănțean Faleză Nord, acțiunea fiind formulată de Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
 
În prezent, terenul este în proprietatea unor dezvoltatori imobiliari italieni, fiind revendicat însă în instanță.
 
În toamna anului trecut, judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța au decis că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru analizarea excepției de neconstituționalitate invocate în cauză.
 
Sesizarea a ajuns pe rolul CC pe data de 28 octombrie 2022, dar dosarul se află încă în faza de raport și nu a fost analizat încă de completul constituțional.
 
Este vorba despre dosarul cu indicativul 4192/303/2020, în care reclamanți sunt Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și ANAR-ABADL, iar pârâți sunt Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța, Georgică Giurgiucanu, Habitat și Ambient SA, dar și Total Financial Consulting SRL – compania care deține în prezent terenul.
 
La Constanța, următoarea înfățișare în proces se va desfășura în luna septembrie pentru a se lua la cunoștință raportul uneia dintre expertizele întocmite în cauză.
 
Judecătorii întreabă dacă terenul „avea caracteristici morfologice de faleză la data restituirii sale, în anul 2004“

 
Mai exact, judecătorii încuviințaseră în martie 2022 efectuarea unei expertize în specialitatea geologie, ale cărei obiective erau legate de natura terenurilor vizate, mai precis, trebuie să se stabilească dacă acestea reprezintă sau nu faleza litoralului românesc.
 
Judecătorii au fixat ca obiective „să se stabilească dacă terenul în suprafață de 2645 mp, situat în municipiul Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 249702, intabulat în favoarea Total Financial Consulting SRL, reprezintă faleză a litoralului românesc; - să se stabilească dacă terenul în suprafață de 98 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248639, reprezintă faleză a litoralului românesc; - să se stabilească dacă terenul în suprafață de 209 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248641, reprezintă faleză a litoralului românesc ; - să se stabilească dacă terenul în suprafață de 500 mp, situat în zona Faleza Nord, CF nr.234799 (nr. cadastral vechi 14766, CF veche nr.40007) avea caracteristici morfologice de faleză la data restituirii sale, în anul 2004, care sunt caracteristicile sale în acest moment și să se stabilească dacă a intervenit fenomenul de eroziune costieră între anii 2004-2021 și care sunt efectele sale; - să se determine, de este posibil, dacă lucrările de înnisipare realizate au afectat în vreun fel faleza sau au privit exclusiv suprafața de plajă“.
 
Expertiză pentru constatarea suprapunerilor între terenuri
 
Tot în luna martie 2022, judecătorii admiseseră și proba expertizei topo-cadastrale, ce avea mai multe obiective legată de eventualele suprapuneri ale terenurilor.
 

Astfel, obiectivele expertizei topo-cadastrale erau „să se stabilească dacă există suprapunere între, pe de o parte, terenul în suprafață de 98 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248639, terenul în suprafață de 209 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248641, intabulate în favoarea Total Financial Consulting SRL, iar, de cealaltă parte, terenul in suprafață de 500 mp, situat în zona Faleza Nord, CF nr.234799 (nr. cadastral vechi 14766, CF veche nr.40007) intabulat în favoarea Habitat și Ambient SA și Giurgiucanu Georgică“.
 
De asemenea, prin aceeași expertiză trebuie „să se stabilească linia de hotar dintre terenurile intabulate în favoarea Total Financial Consulting SRL (terenul în suprafață de 98 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248639, terenul în suprafață de 209 mp, situat în mun. Constanta, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248641)  și terenul în suprafață de 500 mp, situat în zona Faleza Nord, CF nr.234799 (nr. cadastral vechi 14766, CF veche nr.40007) intabulat în favoarea Habitat și Ambient SA și Giurgiucanu Georgică“.
 
Un alt obiectiv al acestei expertize era „să se stabilească dacă Total Financial Consulting SRL are împrejmuită sau nu în acest moment suprafața de 98 mp și suprafața de 209 mp, precum și dacă în împrejmuire este inclusă și eventuala suprafață de teren determinată ca fiind suprapusă la obiectivul nr.1. - Să se determine, de este posibil, dacă, în prezent, terenul în suprafață de 98 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248639 și terenul în suprafață de 209 mp, situat în mun. Constanța, str. Unirii nr.10, jud. Constanța, nr. cadastral 248641 sunt cuprinse în lista bunurilor inventariate în domeniul public al Statului ca faleză si dacă au figurat sau figurează în evidențele ANAR, ABADL ca faleză“.
 
În plus, prin expertiză trebuie „să se determine, de este posibil, dacă lucrările de înnisipare realizate au afectat în vreun fel faleza sau au privit exclusiv suprafața de plajă, precum și dacă, prin proiectul de înnisipare, aceste terenuri vor fi amenajate sau nu ca faleză“.
 
Sesizarea Curții Constituționale
 
În paralel, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe în legătură cu „excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 1 şi pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, a art. 6 alin. 2 lit. d şi e, art. 7, art. 9 alin. 1 din O.U.G. nr. 202/2002, raportat la art. 44, art. 120 si art. 136 din Constituţie“.
 
Spus pe scurt, Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe dacă este constituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului, în raport de dreptul la proprietate privată consfințit prin Constituție.
 
În articolul 3, alineatul 1 a Legii 107/1996 (Legea apelor), se arată că „Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime“, iar pct. 32 din Anexa nr. 1 definește „32. faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării“.
 
În continuare, articolul 6, alineatele d) și e) din OUG 202/2002 (privind gospodărirea integrată a zonei costiere) se arată că „de asemenea, aparţin domeniului public al statului: d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei; e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauza a pierdut calitatea sa de plaja sau faleza“.
 
De asemenea, articolul 7 prevede următoarele: „ (1) Pe domeniul public al statului din zona costiera se recunoaşte numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietăţii publice din zona costiera. (2) Guvernul este împuternicit sa verifice, prin autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, statutul legal al proprietăţii în zona costiera şi sa acţioneze în consecinţa pentru respectarea dreptului proprietăţii publice. (3) Orice hotărâre sau decizie a autorităţilor publice locale care încalcă prevederile alin. (1) şi (2) este nulă de drept“.
 
În final, articolul 9 arată „(1) Delimitarea domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă“.
 
Drepturile constituționale ce ar fi fost încălcate de către aceste dispoziții legale (motiv pentru care s-a solicitat o decizie a Curții Constituționale cu privire la aceste aspecte) sunt Articolul 44 din Constituția României – Dreptul de proprietate privată și Articolul 120 – ce reglementează atribuțiile și funcțiile administrației publice din UAT-uri, bazate pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
 
Nu în ultimul rând, Articolul 136 din Constituție se referă la natura proprietății, care poate fi publică sau privată, arătând, printre altele, că proprietatea privată este inviolabilă.
 
Ce s-a cerut în proces
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, potrivit Jurindex, ANAR-ABADL a solicitat în acest proces „restituirea imobilului teren - faleza litoralului românesc, în suprafață de 2.645 mp liber de construcții situat în localitatea Constanța, (...), județul Constanța, lot 1/1 și lot 2/1 în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR – ABADL“.
 
În replică, reprezentanții firmei Total Financial Consulting în proces au invocat excepția lipsei calității procesual active a ANAR și au argumentat în acest sens că numai Statul Român ar fi putut promova o astfel de acțiune în instanță, potrivit legii, în calitate de proprietar, ANAR având doar un drept de administrare asupra falezei și a plajelor.
 
Au mai spus afaceriștii, prin avocații lor, că Apele Române ar fi formulat cererea de chemare în judecată „numai pe baza unor presupuneri, fără prezentarea unor hărți/planuri cadastrale din care să reiasă limitele de proprietate“.
 
În acest sens, reprezentanții Total Financial Consulting au solicitat „respingerea cererii reclamantului ca netemeinică și nefondată, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată“.
 
Dosarul Retrocedărilor și PUD anulat
 
Ca o paranteză, numele omului de afaceri Georgică Giurgiucanu, dar și al societății Habitat și Ambient SA sunt cunoscute publicului din Constanța și nu numai prin prisma celebrului Dosar al Retrocedărilor din oraș, în care Curtea Supremă a condamnat retrocedarea nelegală unor suprafețe de zeci de mii de metri pătrați de terenuri din Constanța, în timpul administrației Radu Mazăre.
 
În întreg acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții Constituționale, dar și care vor fi rezultatele celor două expertize întocmite la cererea instanței din Constanța.
 
De asemenea, trebuie amintit în legătură cu acest litigiu că, între timp, Tribunalul a decis deja anularea PUD-ului pentru un bloc de 18 etaje și restaurant ce urmau să fie ridicate pe terenurile în discuție, cazul acesta ajungând acum la Curtea de Apel Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
„Războiul“ pentru Faleză Nord
Dezvoltator italian, dat în judecată de Apele Române pentru terenul deținut pe o faleză din Constanța