Tudor Hubati, adjunctul Zonei Libere Sulina, a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate, la Curtea de Apel Constanța! Judecătorii explică de ce (MOTIVARE)

• Curtea de Apel Constanța a spus că „în concepția legiuitorului, starea de incompatibilitate prevăzută de acest articol de lege nu este condiţionată de natura activităţilor desfăşurate, respectiv a atribuţiilor aferente funcţiei de director, ceea ce sancţionează acest text de lege fiind cumulul funcţiei de consilier local cu funcţia de director general, director la o societate de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine o filială în unitatea administrativ teritorială respectivă“.
• Dosarul a ajuns acum în recurs la Curtea Supremă, unde urmează să fie repartizat aleatoriu și să se stabilească data primei înfățișări în judecarea recursului declarat de directorul Tudor Hubati.

Curtea de Apel Constanța a motivat decizia prin care a respins acțiunea deschisă de Tudor Hubati, directorul adjunct al Zonei Libere Sulina, pentru anularea raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate în cazul său.
 
Amintim, la data de 7 iunie 2023, Agenția Națională de Integritate a anunțat că Tudor Hubati, consilier local în cadrul Consiliului Local al Orașului Sulina, din județul Tulcea, „se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 07 noiembrie 2017“.
 
Inspectorii de integritate au anunțat atunci că starea de incompatibilitate a apărut „întrucât deține și exercită simultan atât funcția de consilier local cât și pe cea de director general adjunct în cadrul unei regii autonome aflate sub autoritatea consiliului judeţean, încălcând astfel prevederile art. 88, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003“.
 
În replică, Tudor Hubati a cerut în instanță anularea raportului ANI, cererea sa fiind respinsă ca neîntemeiată, de către judecătorii constănțeni.
 
La data de 3 iunie 2024, Curtea de Apel Constanța a respins în primă instanță acțiunea promovată de Tudor Hubati pentru anularea raportului, în dosarul 890/88/2023 (detalii, aici).
 
Recent, dosarul a ajuns la Curtea Supremă, după ce directorul adjunct a declarat recurs împotriva hotărârii de la Constanța.
 
În motivarea deciziei, judecătorii de la Curte au arătat, printre altele, că „în raport de situaţia de fapt expusă şi probele administrate în cauză, instanţa poate concluziona că reclamantul din prezentul litigiu nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor începând cu data de 07.11.2017, acesta deţinând simultan atât funcţia de consilier local în cadrul Consiului Local al Oraşului Sulina, cât şi pe cea de director general adjunct la o regie autonomă aflată sub autoritatea C.J Tulcea şi anume, Regia Autonomă «Administrația Zonei Libere Sulina SA», fiind încălcate aşadar prevederile art. 88 al.1 lit.d) din Legea nr. 161/2003“.
 
Pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal al Curții Supreme de Justiție a României a fost înregistrat recent dosarul în care Tudor Hubati a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Constanța cu privire la raportul întocmit de inspectorii de integritate în cazul său.
 
Părți în cauză sunt Tudor Hubati, în calitate de recurent reclamant și Agenția Națională de Integritate, în calitate de intimat pârât.
 
La acest moment, dosarul se află în procedura de filtru, urmând să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în judecarea recursului.
 
În minuta Hotărârii 200/2024, se arată următoarele:
 
„Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Constanţa - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.
Pronunţată astăzi, 03.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei“
 
Potrivit datelor noastre, la Curtea de Apel, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat de magistratul Anca Ramona Pârlețeanu, din cadrul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții.
 
Ce spune Curtea de Apel
 
În motivarea deciziei, judecătorii de la Curte au arătat, printre altele, că „reclamantul (nr., Tudor Hubati) argumentează faptul că nu poate fi reţinută starea de incompatibilitate din perspectiva funcţiei de director general adjunct, deoarece art. 88 alin. (1) lit. d) nu enumeră această funcție, ci doar funcțiile de director general și director (pe care reclamantul nu le-a exercitat în perioada analizată), scopul legiuitorului fiind acela de a cuprinde întreaga diversitate de funcţii care asigură conducerea unei societăţi comerciale, iar funcţia deţinută de reclamant în perioada evaluării nu generează o situaţie de incompatibilitate“.
 
Judecătorii au spus însă că „raționamentul reclamantului nu poate fi primit de instanță deoarece legiuitorul nu a enumerat în mod exclusiv funcţiile de conducere dintr-o societate comercială, în cuprinsul acestei enumeraţii fiind menţionate si alte funcții, cum este funcţia de cenzor, care nu reprezintă o funcţie de conducere, ci una de control, conform Legii nr. 31/1990. Legea nr. 161/2003 nu determină existenţa sau inexistenţa incompatibilităţilor în funcţie de atribuţiile pe care le deţine persoana evaluată, ci menţionează că deţinerea funcţiei de consilier local este incompatibilă cu exercitarea funcţiei de director general sau director“.
 
În continuare, judecătorii au explicat că „în concepția legiuitorului, starea de incompatibilitate prevăzută de acest articol de lege nu este condiţionată de natura activităţilor desfăşurate, respectiv a atribuţiilor aferente funcţiei de director, ceea ce sancţionează acest text de lege fiind cumulul funcţiei de consilier local cu funcţia de director general, director la o societate de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine o filială în unitatea administrativ teritorială respectivă“.
 
„Nu poate fi reținută apărarea reclamantului potrivit căreia cazul de incompatibilitate nu este incident, dată fiind funcția de director general adjunct la R.A. AZL Sulina, care nu presupune efectuarea de acte și fapte de comerț în numele și pe seama mandantului ori exercitarea unor atribuții de conducere (care revin doar directorului general)“, a spus Curtea de Apel.
 
„Curtea reține că incompatibilitatea reglementată de lege este una absolută, nefiind legată de actele ce au fost încheiate de către persoana incompatibilă“, se arată în hotărârea atacată.
 
Judecătorii au mai spus că „textul legal indică funcția de director general, fără a face deosebiri, iar o regulă a interpretării legii, aplicabilă și în această cauză, este aceea că unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Prin urmare, nu este relevant pentru aplicarea art. 88 alin. 1 lit. d din Legea nr. 161/2003 ce activități desfășura în concret reclamantul în calitate de director general adjunct, ci este suficient să fi deținut această funcție de conducere în cadrul regiei autonome“.
 
„Este de reţinut în contextul dat şi faptul că în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din HG nr. 897/2009, s-a aprobat trecerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Sulina de sub autoritatea Ministerului Transportului şi Infrastructurii sub autoritatea Consiliului Județean Tulcea, astfel că incompatibilitatea funcţiei de consilier local deţinută de către reclamant subzistă prin prisma faptului că acesta a exercitat simultan şi funcţia de conducere pe lângă cea de consilier local, respectiv de director adjunct în cadrul regiei autonome AZL Sulina, regie care se află sub autoritatea Consiliului Judeţean Tulcea, devenind incidente cauzei prevederile art. 88 al.1 lit.d) din lg. 161/2003“, potrivit Curții de Apel.
 
În acest sens, au mai explicat magistrații că „a accepta interpretarea conform căreia regimul juridic al incompatibilităţilor se aplică numai persoanelor care ocupă funcţia de director, respectiv director general, nu şi a celor care ocupă şi funcţia de director general adjunct, ar fi catalogat ca un procedeu extrem de simplu de eludare a legii şi a aplicabilităţii sancţiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept. În mod evident funcția de director general adjunct este inclusă în funcția de director general, nefiind necesară menționarea separată a acestor funcții, cum în mod eronat ar considera reclamantul“.
 
Potrivit Curții, „nu în ultimul rând, se va înlătura apărarea reclamantului care a apreciat că în speţă ar exista o legătură între dispoziţiile art. 143 al.5 din lg nr. 31/1990, art. 2 al.1 pct 5 din OUG ######## şi cele ale rt. 88 al.1 lit.d) din Lg. 161/2003, în sensul că sintagma “director general” ar trebui să fie analizată  prin prisma modalităţii în care este definită de art. 143 al.5 din lg. 31/1990“.
 
Judecătorii au explicat că „definiţia de director al unei societăţi pe acţiuni este aplicabilă doar în înţelesul Legii nr. 31/1990, neputând fi extinsă şi în ceea ce priveşte noţiunea de director/director general din cuprinsul art. 88 al.1 lit.d) din legea nr. 161/2003“.
 
„Chiar dacă textul art. 88 al.1 lit.d) din legea nr. 161/2003 face trimitere la Legea nr. 31/1990, acesta are în vedere doar tipul societăţilor comerciale reglementate de această lege, nu şi alte prevederi. Ca un corolar al celor mai sus expuse, Curtea apreciază că în cauză prevederile art. 143 al.5 din lg. 31/1990 nu sunt aplicabile“, potrivit Curții.
 
De asemenea, magistrații din Constanța au mai arătat că „regimul juridic privind incompatibilităţile este expres prevăzut în legislaţia română, iar aplicarea acestuia oricărei persoane reprezintă în fapt aplicarea şi respectarea legii şi, pe cale de consecinţă, invocarea faptului că funcţia de director general adjunct nu poate fi inclusă în funcţia de director general, nu prezintă niciun fel de relevanţă în speţa dedusă judecăţii şi implicit nu poate constitui un argument pentru a se încălca regimul juridic al incompatibilităţilor“.
 
Acum, însă, rămâne de văzut care va fi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României în cauză, cu atât mai mult cu cât decizia nu va mai putea fi atacată.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, scj.ro
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
ANI acuză – incompatibilitate
Averea, interesele și firmele lui Tudor Hubati, directorul adjunct al Zonei Libere Sulina! (DOCUMENTE)