Un bărbat susține că a fost strămutat politic. A ajuns cu AJPIS în instanță, la Constanța

• Dosarul, înregistrat pe 3 martie 2025, pe secția de contencios administrativ și fiscal, se află în recurs, după ce prima instanță a respins cererea.

 
 
La Curtea de Apel Constanța, a ajuns dosarul 686/88/2024, în stadiul de recurs, unde Bacale Nicolae, prin mandatar Naum Dima se judecă cu Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea, pentru refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990 Decizia nr. 1257/13.05.2024.
 
Dosarul, înregistrat pe 3 martie 2025, pe secția de contencios administrativ și fiscal, se află în recurs, după ce prima instanță a respins cererea.
 
Prin cererea înregistrată la data de 11.06.2024 sub nr. 686/88/2024, reclamantul Bacale Nicolae, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăți şi Inspecţie Socială Tulcea a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. ####/13.05.2024 privind revizuirea deciziei nr. ####/08.03.2024, precum şi împotriva deciziei nr. ####/08.03.2024 emise de Agenţia Judeţeană pentru Plăți şi Inspecţie Socială Tulcea, solicitând anularea deciziilor contestate şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în sensul acordării drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, în calitate de strămutat într-o altă localitate cu domiciliu obligatoriu, pe motive politice, în perioada aprilie 1945-decembrie 1950.
 
În fapt, reclamantul a arătat că nu este de acord cu decizia nr. ####/13.05.2024 şi că este beneficiar al drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990.
 
De asemenea, precizează că a fost deportat politic împreună cu familia sa, cu domiciliu obligatoriu în ###### ###### ############, fost sat Congaz, ####### ######, în perioada aprilie 1943-decembrie 1950 şi trebuie să beneficieze de drepturile Decretului-lege nr. 118/1990.
 
Precizează că tatăl sau a cumpărat 10 ha teren agricol şi casă, unde a locuit cu familia 5 ani şi 9 luni şi au fost vecini cu familia #### #######.
 
Solicită acordarea drepturilor cuvenite din Decretul-lege nr. 118/1990, întrucât a locuit în perioada aprilie 1945-decembrie 1950 în fosta ###### ######, fiind deportaţi politic cu domiciliu obligatoriu. Mai arată că decizia nr. ####/08.03.2024 a primit-o cu o întârziere de 40 de zile.

 
La data de 11.07.2024, pârâta AJPIS Tulcea a formulat întâmpinare. Pe cale de excepţie, pârâta a invocat lipsa procedurii prealabile, arătând că decizia nr. ####/13.05.2024 este o decizie de revizuire, astfel că este întemeiată pe prevederile art. 15 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.
 
Conform art. 15 alin 3 din Decretul-lege nr. 118/1990, împotriva deciziei de revizuire persoana interesată poate introduce contestaţie, în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, fapt care a fost specificat şi la art. 4 din decizia contestată. În aceste condiţii, nu mai avem procedura specială stabilită de art. 13 alin 8 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat care prevede adresarea contestaţiei direct la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare.
 
Învederează faptul că decizia nr. ####/13.05.2024 privind revizuirea deciziei nr. ####/08.03.2024 emisă de A.J.P.I.S. ###### a fost comunicată în data de 16.05.2024, aşa cum rezultă din confirmarea poştală de primire semnată de reclamant, astfel încât termenul de 30 de zile s-a împlinit la data de 16.06.2024.
 
De altfel, reclamantul nu aduce niciun argument împotriva deciziei nr. ####/13.05.2024 referindu-se tot la problemele de fond în legătură cu decizia nr. ####/08.03.2024, care face deja obiectul dosarului nr. ###/88/2024.
 

În legătură cu capătul de cerere privind contestarea deciziei nr. ####/08.03.2024, reclamantul, prin cererea depusă la oficiul poştal în data de 29.12.2023 şi înregistrată la Agenţia Judeţeană pentru ##### şi Inspecţie Socială ###### cu nr. 1/52/04.01.2024, a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, în calitate de strămutat într-o altă localitate cu domiciliu obligatoriu din motive politice în perioada aprilie 1945-decembrie 1950.
 
În consecinţă, A.J.P.I.S. Tulcea a făcut demersuri pentru returnarea dosarului, punându-i-se în vedere numitului Bacale Nicolae să depună o copie lizibilă a certificatului de deces al tatălui şi prezentarea pentru conformarea cu originalul a actelor transmise de acesta prin intermediul poştei, după returnarea dosarului. Astfel, reclamantul s-a prezentat în acest sens în data de 05.03.2024, iar în data de 08.03.2024 i-a fost emisă decizia de respingere a cererii de acordare a drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990. Întrucât era neclară întinderea cererii reclamantului, acesta a făcut menţiune că solicită acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 doar cu privire la strămutarea în fostul sat Congazu din ###### ###### ############.
 
Menționează că reclamantul a ataşat, chiar şi prezentei cereri de chemare în judecată, copia cărţii de identitate nevalabile în prezent, în care figurează cu domiciliul în Constanţa.
 
AJPIS a constatat, în baza documentelor depuse, că reclamantul nu întruneşte condiţiile pentru a fi beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 şi a propus respingerea cererii numitului ###### #######, întrucât solicitantul/a nu face dovada caracterului politic al strămutării/dislocării şi stabilirii de domiciliu obligatoriu din perioada aprilie 1945-decembrie 1950 în ###### ###### ############ (fostul sat Congazu), ####### ######, în conformitate cu prevederile art. 1 alin 1 lit. d) şi e) din Decretul-lege nr. 118/1990 şi art. 3 din Legea nr. 221/2009 şi nici nu s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative prin hotărâre judecătorească, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 şi 4 din Legea nr. 221/2009.
 
Solicitantul împreună cu familia au avut calitatea de colonişti în fostul sat Congazu şi nu de persecutaţi politic, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Statul ##### şi tatăl solicitantului, în baza legii colonizării, în data de 24.02.1948.
 
Din documentele depuse de reclamant, rezultă că acesta nu deţine acte oficiale cu privire la actul strămutării, fiind depusă o adresă emisă de Primăria ###### ############ în care se comunică faptul că familia ###### nu a locuit în ##### #########, comuna ###### ############, o adresă a Tribunalului ###### în care se comunică faptul că în arhiva Tribunalului ###### nu au fost identificate documente aparţinând familiei ######, cu recomandarea de a se adresa Arhivelor Naţionale ale României şi adresa Arhivelor Naţionale Biroul ######## ###### în care se comunică faptul că nu a fost identificată o hotărâre emisă de comisia judeţeană de aplicare a Decretului-lege nr. 118/1990 privind pe numitul ###### ######## şi nici înscrisuri privind deportarea cu domiciliu obligatoriu a numitului ###### ######## din localitatea ######, ###### #### ## ########### ######, ###### ############.
 
Reclamantul a depus o declaraţie notarială cu doi martori, respectiv, declaraţia autentificată cu nr. 1841/22.08.2023, în care aceştia declară că îl cunosc foarte bine pe numitul ###### ####### şi ştiu că în perioada aprilie 1945-decembrie 1950 securitatea statului a luat toată familia sa din ##### ######, ###### ####, judeţul ######, a fost strămutată politic şi stabilită cu domiciliu obligatoriu în ###### ###### ############, fost sat Congazu, ####### ######. Martorii mai declară şi că în perioada 1945-decembrie 1950, familia a locuit în ###### ########## ### ### # ######## ## # ### ## # ####.
 
De asemenea, a mai depus o declaraţie notarială cu doi martori, respectiv declaraţia autentificată cu nr. 3106/08.12.2022 prin care se arată acelaşi lucru cu referire la strămutarea în localitatea Congaz.
 
Reclamantul susţine că a fost strămutat pe motive politice, nu face dovada caracterului politic al strămutării în condiţiile în care, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie-22 decembrie 1989, se stabilesc în mod expres care sunt condamnările, cât şi măsurile administrative cu caracter politic.
 
Astfel, măsurile administrative de drept cu caracter politic, în care sunt incluse şi strămutările/dislocările şi stabilirile de domiciliu obligatoriu, sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 3 din Legea nr. 221/2009, iar persoanele care au făcut obiectul unor măsuri, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al acestora, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 şi 4 din Legea nr. 221/2009, în proces cu statul reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
 
În aceste condiţii, declaraţiile martorilor, depuse de reclamant la dosar, nu pot să constituie dovadă a caracterului politic al strămutării, în astfel de cazuri declaraţiile de martori putând avea un caracter complementar pentru a circumstanţia anumite aspecte ale unei strămutări pentru care s-a dovedit în prealabil că a avut loc în baza actelor normative enumerate la art. 3 din Legea nr. 221/2009.
 
De asemenea, şi dacă s-ar fi dovedit că reclamantul a fost supus unei strămutări pe motive politice împreună cu familia sa, în calitate de minor la data a care unul sau ambii părinţi au fost strămutaţi în altă localitate, aceasta nu i-ar fi conferit dreptul de a fi recunoscută ca titular de persecuţie în temeiul art. 1 alin. 1 lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990, aşa cum solicită acesta, ci doar beneficiar al art. 5 alin. 6 din Decretul-lege nr. 118/1990. În conformitate cu soluţia dată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. ##/13.05.2024 publicată în Monitorul Oficial 633/04.07.2024 s-au statuat următoarele: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. ####/102/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. 6 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaşterea unor drepturi proprii copilului minor la data la care unul sau ambii părinţi au fost strămutaţi în altă localitate, precum şi copilului născut în perioada strămutării, are drept consecinţă, după intrarea în vigoare a acestei norme, încetarea practicii anterioare de recunoaştere a dreptului la aceeași indemnizaţie în temeiul art. 1 alin. 1 lit. e) din acest act normativ. 2. În interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. 7 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, de aceste prevederi nu pot beneficia copiii persoanelor prevăzute la art. 5 alin. 6 din acest act normativ.
 
 
Decretul Lege nr.118/1990
 
 
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de Decretul Lege nr.118/1990 se depun personal sau prin mandatar la agenția pentru plăți și inspecție socială din județul în care are domiciliul solicitantul, sau prin poșta electronică, pe adresa de e-mail a agenției teritoriale. Documentele care se vor transmite prin poșta electronică vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant, și ulterior vor fi prezentate în original la agenția teritorială, în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte.
 
Pentru persoanele care, la data depunerii cererii, nu mai au cetăţenia română, cererile se transmit la agenția teritorială, în funcţie de ultimul domiciliu din România, sau se depun prin mandatar desemnat prin procură specială, la agenţia teritorială în a cărei rază teritorială domiciliază mandatarul.
 
Documente justificative (se vor adăuga la cerere):

1. Acte solicitant:
   • act de identitate;
   • declarație pe propria răspundere;
   • certificat de naștere;
   • certificat de căsătorie( în cazul fiicei care și-a schimbat numele);
   • Extras de cont (după se plătește in cont);
   • Acte doveditoare in cazul solicitanților care au calitatea de persecutat politic (Hotărâre Comisie pentru aplicarea Decretului – Lege nr. 118/1990, prin care se stabilește solicitantului calitatea de persecutat politic, Talon indemnizație, s.a.);
   • Procura specială (in cazul depunerii prin mandatar) – doar pentru solicitanții care domiciliază în strainatate.
2. Acte necesare dovedirii calității de persecutat politic al părintelui/părinților solicitantului:
   • Certificat de deces;
   • Hotărâre/Decizia nr…../data…….emisa de Comisia pentru aplicarea Decretului – Lege nr. 118/1990 prin care se stabilește părintelui/părinților calitatea de persecutat politic, (după caz);
   • Documente care atesta faptul ca părintele/părinții solicitantului s-au aflat in una sau ai multe din situațiile de persecuție politica, prevăzute de art. 1 alin. (1) si (2) din Decretului – Lege nr. 118/1990, după caz: sentința , bilet de eliberare, livret militar, dovada internare, carnet de munca, adeverințe, liste comune, documente de strămutare sau domiciliu obligatoriu, s.a.

 
Pentru cetățenii străini și cetățenii români cu domiciliul în străinătate, suplimentar față de documentele de mai sus, la cerere se va anexa dovada ultimului domiciliu în România, respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar.
 
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
O nouă lovitură pentru Dan Diaconescu! Dosarul său nu va fi strămutat – Vezi decizia Curții de Apel Constanța