Un fost primar al Mangaliei, obligat să achite Primăriei o mică avere. Decizia, contestată. Anunțul judecătorilor

• Mihai Claudiu Tusac, obligat să achite Municipiului Mangalia 7509047,6 lei
• Cum s-a apărat în instanță Mihai Claudiu Tusac, fostul primar al municipiului Mangalia
• Dosarul se află la Curtea de Apel Constanţa

Final de proces în dosarul în care Mihai Claudiu Tusac, fostul primar al municipiului Mangalia, a fost obligat în primă instanță să achite Unității Administrativ Teritoriale (UAT) a Municipiului Mangalia suma de 7509047,6 lei reprezentând „contravaloare prejudiciu“. Curtea de Apel Constanţa se va pronunța în această cauză pe data de 25 mai.


Prin cererea de chemare în judecată, Municipiul Mangalia prin Primar a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Mihai Claudiu Tusac să se dispună obligarea celui din urmă la plata unei sume de bani, sumă actualizată cu rata inflației reprezentând „contravaloarea prejudiciului cauzat prin executarea cu rea credință și prin eludarea legii a obligațiilor ce îi reveneau în calitate de primar la Municipiului“, conform datelor oficiale.


În motivarea acțiunii, Municipiul Mangalia prin Primar a arătat că la data de 29.12.2016 Primarul Municipiului Mangalia a emis Dispoziția nr 273 prin care s-a dispus constituirea comisiei și nominalizarea membrilor care urmează a stabili întinderea prejudiciilor semnalate ca urmare a acțiunii de verificare privind auditul financiar și contul anual de execuție bugetară pe anul 2012 efectuat de Curtea de Conturi.
 

Subvențiile aferente energiei termice livrate populației

La data de 10 ianuarie 2017 comisia a emis Raportul nr 1082 prin care a stabilit persoanele vinovate și prejudiciile încercate anume: subvențiile aferente energiei termice livrate populației (...) lei, ajutorul acordat lui (...), închirierea și plățile efectuate în baza contractului de publicitate și serviciile de asistență juridică.


În motivarea deciziei, Tribunalul Constanța arată, printre altele, că „susținerea pârâtului (nr. Mihai Claudiu Tusac) că aparatul de specialitate era cel care verifica legalitatea actelor și astfel, el nu avea ce să mai verifice, semnând aceste acte, arată clar culpa în care s-a aflat pârâtul pe tot parcursul activității sale“.


„Calitatea de primar nu presupune doar semnarea actelor ca o simplă formalitate, acesta presupunînd obligația de a verifica legalitatea procesului ce a dus la propunerea emiterii actului respectiv, primarul fiind, ca organ executiv, garantul legalității actelor emise și deci răspunzînd în integralitate pentru toate actele ce au fost semnate. Mai mult, instanța va avea în vedere că în cazul răspunderii civile delictuale, care stă la baza răspunderii patrimoniale a salariatului, forma de vinovăție cerută de lege este cea sub forma celei mai ușare culpe - culpa levissima“, potrivit motivării.



Totodată instanța a avut în vedere și cele reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia dată în interesul legii nr. 16/2016.

Ce spune Înalta Curte

Astfel ÎCCJ a arătat că „nu contează, prin urmare, natura actului care constată prejudiciul/plata nedatorată reclamat(ă) sau a actului în legătură cu care se constată îndeplinirea defectuoasă a funcției, întrucât în toate ipotezele se pune numai problema prejudiciului/plății nedatorate, care au caracter definitiv/irevocabil, prin contestare sau necontestare. Toate pagubele produse unității administrativ-teritoriale au același regim juridic în urma rămânerii definitive a actelor de constatare, nemaiputându-se discuta aspecte privind legalitatea/temeinicia acestora.”


„Prin urmare, statutându-se odată raportul de control de către Curtea de Conturi cine este persoana cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele, natura prejudiciului, cuantumul acestuia, și constantându-se aceste aspecte cu caracter definitiv (pârâtul nefăcînd dovada contestării deciziei) și totodată, stabilindu-se răspunderea penală pentru unele dintre faptele săvîrșite de către pîrît prin sentință definitivă, instanța apreciază că nu se mai poate discuta asupra vinovăției și a existenței prejudiciului“, au mai consemnat judecătorii.



În final, pentru cele expuse, apreciind că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale prevăzute de art 254 c.muncii, instanța a admis acțiunea și a decis obligarea lui Mihai Claudiu Tusac să achite Unității Administrativ Teritoriale (UAT) a Municipiului Mangalia suma de 7.509.047,6 lei reprezentînd „contravaloare prejudiciu“.


Nemulțumit, fostul primar al Mangaliei a formulat contestație. Așa cum arătam și mai sus, în prezent dosarul se află la Curtea de Apel Constanţa, instanță care se va pronunța în această cauză pe data de 25 mai.
 

Dezincriminarea infracţiunii

Aproape de finele lunii august 2018, judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa au admis cererea formulată de Mihai Claudiu Tusac, fostul primar al municipiului Mangalia, şi au constatat dezincriminată infracţiunea prevăzută de art.2531 al.1 Cod penal din 1968 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1968, art.5 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare prin sentinţa penală nr.62/P din 20 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr.720/36/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr.169/A din 15 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe cale de consecinţă, judecătorii din Constanţa au constatat încetate toate consecinţele penale ce au decurs din sentinţa penală nr.62/P din 20 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul penal nr.720/36/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr.169/A din 15 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Amintim că în luna mai 2017, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au închis definitiv dosarul în care Mihai Claudiu Tusac, fostul primar al municipiului Mangalia, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare condiţionată, el fiind acuzat de conflict de interese, în formă continuată. Tot în prezenta cauză, Tusac a fost achitat pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Decizia Curţii Supreme este definitivă.
 

Dosar al DNA Constanța

Mai departe, tot în acest dosar, Laurenţiu Iulian Dumitraşcu, avocat în Baroul Tulcea, bănuit de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi de complicitate la conflict de interese, în formă continuată, a fost achitat.

Mihai Claudiu Tusac şi Laurenţiu Iulian Dumitraşcu au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.

În sarcina lui Tusac, DNA a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de abuz în serviciu, în formă continuată, şi conflict de interese, în formă continuată. În acest dosar a fost deferit justiţiei şi Laurenţiu Iulian Dumitraşcu, avocat în Baroul Tulcea, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi complicitate la conflict de interese, în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al DNA, Mihai Claudiu Tusac, în calitate de primar al municipiului Mangalia, ar fi efectuat plăţi nelegale pentru un număr de 95 de contracte de asistenţă juridică, încheiate cu Laurenţiu Dumitraşcu, deşi, în perioada respectivă, acesta din urmă era angajatul Primăriei Mangalia, fiind doar suspendat, la cerere, din funcţia de şef al Serviciului Juridic. Laurenţiu Dumitraşcu a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la conflict de interese.


Sursa motivare: rolii.ro
http://www.rolii.ro/


Citește și

Decizie de ultim moment! Este vizat dosarul lui Claudiu Tusac, fostul primar din Mangalia. Toate consecinţele penale, încetate

Ce spune legea despre achitarea lui Zanfir Iorguș, fostul primar din Mangalia. „Faptele nu sunt prevăzute de legea penală“