Un vameș din Constanța, pe cale să primească 10.000 de euro! Cine și de ce trebuie să achite banii

• Arestat și trimis în judecată în acest dosar, iar, ulterior, achitat definitiv, șeful vamal Adrian Milea a dat statul în judecată și a solicitat 2.350.000 de lei (echivalentul a peste 450.000 de euro).
• Banii reprezintă despăgubiri pentru perioada pe care a petrecut-o în arest preventiv și în care a avut calitatea de inculpat în procesul penal la finele căruia a fost declarat nevinovat.
• Banii ar urma să fie achitați de către Statul Român prin Ministerul Finațelor Publice și reprezintă despăgubiri achitate de stat în urma mega-anchetei de corupție intitulate generic „Dosarul Portul“.

 
50.000 de lei, adică echivalentul a peste 10.000 de euro!
 
Aceasta este suma pe care Curtea de Apel Constanța a stabilit că este îndreptățit să o primească Adrian Milea, lucrător vamal în Vama Constanța Sud Agigea, șef control fizic containere în Biroul Vamal Constanța Sud.
 
Banii ar urma să fie achitați de către Statul Român prin Ministerul Finațelor Publice și reprezintă despăgubiri achitate de stat în urma mega-anchetei de corupție intitulate generic „Dosarul Portul“, dosar instrumentat de DNA și finalizat definitiv cu achitarea tuturor acuzaților de către Curtea Supremă a României.
 
Arestat și trimis în judecată în acest dosar, iar, ulterior, achitat definitiv, șeful vamal a dat statul în judecată și a solicitat 2.350.000 de lei (echivalentul a peste 450.000 de euro), drept despăgubiri pentru perioada pe care a petrecut-o în arest preventiv și în care a avut calitatea de inculpat în procesul penal la finele căruia a fost declarat nevinovat.
 
În urma deliberărilor de luni, Curtea de Apel Constanța, în completul AC7 al Secției I Civile, prezidat de președintele instanței, magistratul Alina Gabriela Jurubiță, și din care a făcut parte și vicepreședintele instanței, magistratul Mihaela Cristina Mocanu, a decis majorarea despăgubirilor.
 
Amintim, este vorba despre dosarul 159/118/2020, în care, inițial, Tribunalul Constanța, în completul Fond civil 7, prezidat de magistratul Aurora Coadă, a stabilit o valoare a despăgubirilor de 35.000 de lei.
 
Apelurile DNA și al Statului, respinse
 

Împotriva acestei decizii au declarat apel atât Adrian Milea, cât și procurorii Direcției Naționale Anticorupție și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
 În urma analizării apelurilor, Curtea de Apel a respins apelurile declarate de procurorii anticorupție și, respectiv, de statul român, hotărând să-l admită pe cel depus de reclamant.
 
Se arată în minuta hotărârii din 28 februarie 2022 a Curții că instanța „respinge apelurile declarate de DNA-Serviciul Teritorial Constanța și Statul Român prin Ministerul Finanțelor, ca nefondate“.
 
Totodată, aceasta „admite apelul reclamantului. Schimbă în parte sentința civilă apelată nr. 2558 din 23.06.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța, în sensul că stabilește suma despăgubirilor acordate ca fiind 50.000 de lei“.
 
Decizia Curții de Apel poate fi atacată în recurs, urmând ca, în această situație, dosarul să fie înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 
Ce a spus Tribunalul
 
Amintim aici că, în Hotărârea nr. 2558/2021 a Tribunalului Constanța, document citat pe Jurindex, se arată că lucrătorul vamal solicitase instanței să i se acorde suma de 2.350.000 de lei, „reprezentând repararea pagubei cauzate prin arestarea sa preventivă în mod nelegal (...) cu mențiunea că suma de bani indicată reprezintă contravaloarea daunelor morale cuvenite ca efect al privării în mod nelegal de libertate“.
 
Acesta a arătat în cererea de chemare în judecată că a stat în arest preventiv timp de șase luni, aceasta fiind perioada maximă de arest prevăzută de lege care poate fi dispusă în cursul urmăririi penale. Ulterior, măsura preventivă a arestării a fost înlocuită cu cea a obligării de a nu părăsi țara și, respectiv, a controlului judiciar.
 
„A concluzionat reclamantul în sensul că solicitările sale sunt absolut întemeiate, pentru că în opinia sa, după viață și sănătate, cea mai importanta valoare umană este libertatea și nimic nu îi va putea da înapoi ceea ce a avut anterior încarcerării mele și nici libertatea de care a fost privat în mod nelegal pentru 6 luni de zile din viață, ulterior datei de 24.05.2011, dată la care viața sa și a familiei sale s-a schimbat dramatic și iremediabil“, se mai arată în Hotărârea 2558/2021 a Tribunalului Constanța, citată pe www.rolii.ro.
 
În replică, reprezentanții Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice au solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul, printre altele, că reclamantul nu ar fi făcut dovada prejudiciului suferit.
 
După analizarea tuturor argumentelor și a dovezilor depuse la dosarul cauzei, magistrații Tribunalului Constanța au decis admiterea în parte a acțiunii, prin diminuarea sumei solicitate de la 2.350.000 de lei la 35.000 de lei.
 
În motivarea acestei decizii, magistrații au arătat, printre altele, că „din analiza coroborată a probelor administrate, pornind de la constatarea caracterului nedrept (iar nu nelegal) al arestării preventive dispuse în cadrul unui proces penal finalizat printr-o soluție de achitare, care prin ea însăși este de natură a realiza o reparație a prejudiciului rezultat din încălcarea dreptului la libertate individuală, cu aplicarea tuturor criteriilor de cuantificare anterior expuse și având în vedere soluționarea în echitate a cauzei, care nu trebuie să constituie pentru reclamant un prilej de îmbogățire fără just temei, instanța apreciază că suma de 2.435.000 lei, pretinsă prin precizările la acțiune formulate în scris la ultimul termen de judecată, este excesivă și nu se impune a fi acordată în întregime“.
 
„Potrivit propriei evaluări a daunelor nepatrimoniale suferite de reclamant, în baza celor anterior expuse, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 35.000 lei, cu titlu de despăgubiri“, au mai arătat judecătorii.
 
Acum, Curtea de Apel a majorat valoarea despăgubirilor la 50.000 de euro.
 
Rămâne însă de văzut dacă decizia va fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs.
 
Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Percheziții în 12 locuri! DNA se opune arestului la domiciliu în cazul șefului ITM Ilfov. Este cercetat alături de un vameș din Agigea