Analiza EFOR Finanțări din bani publici. Subvențiile și rambursările pentru partidele politice în 2024 și bugetul pentru 2025 (DOCUMENT)

sursă foto:expertforum.ro.


INTRO:
 
EFOR a analizat subvențiile partidelor politice pentru perioada ianuarie-decembrie 2024. Principalele concluzii pot fi consultate mai jos. Datele, în format interactiv pot fi consulate și aici: www.banipartide.ro/subventii.
 
Subvențiile sunt obținute de partidele politice pentru voturile de la alegerile parlamentare și locale (peste 50 de consilieri județeni sau generali), în proporție de 75%, respectiv 25%, în limitele bugetului anual, stabilit între 0,01% și 0,04% din PIB. 
Alocările se fac lunar de către AEP în conturile partidelor. Legea prevede destinații clare pentru cheltuirea fondurilor (art 25 din Legea 334/2006), inclusiv pentru alegeri, iar verificarea legalității se face de către AEP, apoi de Curtea de Conturi.

AEP a început să publice date privind cheltuirea banilor începând din martie 2021.
 
 
Principalele concluzii:
 

 

• Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Veniturile au fost suplimentate printr-un OUG aprobat în mod netransparent în luna septembrie, de la bugetul inițial de 314 milioane de lei. Din ianuarie până în luna decembrie s-au cheltuit 417 milioane de lei.
• Pe lângă alocările pentru subvenții, partidele au mai primit mulți bani și pentru rambursarea cheltuielilor electorale. Fondurile sunt alocate partidelor care obțin mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la alegeri (regula poate diferi parțial în funcție de tipul de alegeri). Conform bugetului AEP, suma rezervată acestor operațiuni a fost în 2024 de 446,6 milioane de lei, iar anul acesta se mai estimează încă 233 de milioane de lei (credite bugetare). Bugetul AEP a fost suplimentat din Fondul de Rezervă: pentru prezidențialele anulate au fost alocate 124 de milioane de lei, iar pentru locale și europarlamentare s-au alocat în 2024 în total 350 de milioane de lei. Pentru alegerile prezidențiale anulate, Guvernul a emis și o OUG, 143/2024, întrucât legea nu permitea rambursarea în aceste condiții. Până la acest moment, situația rambursărilor realizate nu a fost publicată pe site-ul AEP.
• Dacă adunăm toate fondurile alocate pentru rambursare și cele pentru subvenții, trecem de un miliard de lei. Observăm cum partidele politice mari au ajuns să fie finanțate aproape exclusiv de la stat, ceea ce denaturează rolul fundamental al acestora.
• Reamintim că EFOR a semnalat faptul că la parlamentare au existat zeci de candidați care nu au avut niciun venit sau au declarat un venit foarte mic în declarația de avere, însă au înregistrat în campanie contribuții de aproape 40,000 de euro. Așteptăm răspunsul autorităților pentru a înțelege cum este posibilă o astfel de situație și dacă fondurile vor fi rambursate.
• Trei dintre partide au cheltuit din subvenții în 2024 mai mult decât au primit în conturi de la AEP pe parcursul anului: AUR (141%), USR (124%) și PNL (116%). PSD a cheltuit 89%.

• Cele mai mari cheltuieli din 2024 s-au înregistrat în luna aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane de lei), adică în perioada dinaintea începerii campaniei electorale. În decembrie partidele au cheltuit 46 de milioane. Reamintim că aceste fonduri nu au fost cheltuite în campaniile electorale, ci sunt destinate doar pentru promovarea partidului.

sursa foto: expertforum.ro

 
Destinația subvențiilor în 2024
 
 

În 2024 cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:

• presă și propagandă: 233,1 milioane de lei – 56% din totalul cheltuielilor. PSD a cheltuit 98 de milioane, PNL 69 de milioane, USR 39 de milioane, iar AUR 21 de milioane de lei.
• organizarea de activități cu caracter politic: 38,7 milioane de lei – 9,3%. PNL a cheltuit 20 de milioane, PSD 3,5 mil lei, AUR 7,8 milioane lei și USR 6,7 milioane de lei.
• personal: 32,5 milioane de lei – 7,8 % din totalul cheltuielilor
• consultanță politică: 27,1 milioane de lei – 6,5 % din totalul cheltuielilor. Cel mai mult a cheltuit PNL – 20 de milioane de lei, iar PSD și USR au cheltuit 3,5 și 3,2 milioane de lei.
• sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei – 4,8%. PNL a cheltuit 6,2 milioane de lei, PSD 9 milioane de lei, iar USR 4,1 mil lei. AUR nu a cheltuit niciun ban pentru sondaje.
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 16,4 milioane de lei – 3,9%. Cel mai mult au cheltuit PSD – 8,2 mil lei și AUR 6 milioane de lei.
• bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei – 3,8%
• Alte categorii: 33 milioane de lei – 6 %

 
Pe ce au cheltuit partidele în decembrie?
 

• Ponderea cheltuielilor cu linia bugetară presă și propagandă a scăzut dacă ne uităm la totalul banilor cheltuiți, la 40%. Aceasta nu înseamnă că nu s-a mai cheltuit pentru presă și propagandă, ci că PNL a cheltuit peste 15 milioane (67% din totalul banilor cheltuiți de partid) pentru organizarea de activități cu caracter politic, ceea ce a modificat procentajul din lunile anterioare.

 
Cele mai importante cheltuieli pentru fiecare partid sunt următoarele:

• PSD a cheltuit 14 milioane de lei și a investit cel mai mult, 78% din bani, în contracte pentru presă și propagandă (11 mil. lei), 7% (951 mii lei) pentru organizarea de activități cu caracter politic, 6% pentru sondaje (830 mii lei) și 5,5% pentru personal (772 mii lei). Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• PNL a cheltuit în decembrie 23,8 milioane de lei, cea mai mare valoare din 2024: a plătit 67% din fonduri (aproape 16 mil. lei) pentru organizarea de activități cu caracter politic, 22% pentru presă și propagandă (5,2 mil lei) și 5,5% pentru investiții imobiliare (1,3 mil. lei). Cheltuielile pentru organizarea de activități cu caracter politic sunt pe de departe cele mai mari din istoria PNL, dar și din a tuturor partidelor politice – prin comparație, cel mai mult PSD a cheltuit tot în decembrie, 951 mii de lei. Cheltuielile pentru personal au însumat 612 mii de lei, adică 2,6%.Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.
• USR a cheltuit 5 milioane de lei: 29% din bani pentru presă și propagandă (1,4 mil. lei) și 11% pentru activități politice (551 mii lei). Pentru personal a cheltuit aproape 24% din bani (1,2 mil. lei).  Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.

• AUR a cheltuit 2,5 milioane de lei: o treime pentru presă și propagandă (771 mii lei), aproape o treime pentru personal (725 mii lei). Pentru activități politice a cheltuit 346 mii de lei. Restul de fonduri au fost cheltuite pe alte categorii.

 
 
    Bugetul pentru 2025



sursă foto: expertoforum.ro


Guvernul a aprobat bugetul pentru 2025 fără prea multă dezbatere. Partidele au primit, prin bugetul AEP, un total de 284 de milioane de lei, adică cu aproape un sfert mai puțin decât în 2024.
 
În ordonanța trenuleț aprobată de Guvern la finalul anului nu există nicio justificare referitoare la modul în care a fost calculată această valoare sau de ce este nevoie de atât de mulți bani, în contextul în care partidele nici măcar nu mai folosesc atât de mult subvenții în anii electorali – după cum am arătat mai sus, folosesc bani privați, iar apoi îi decontează.
 
Pe 6 ianuarie 2025, Expert Forum a solicitat partidelor de la guvernare și AEP să reducă aceste sume și să întreprindă o serie de măsuri care să faciliteze reducerea efectelor negative ale alocărilor semnificative pentru subvenții: modificarea mecanismului de alocare a fondurilor, transparentizarea contractelor, marcarea publicității politice, modificarea reglementărilor privind finanțarea campaniei. Nu am primit niciun răspuns de la niciunul dintre destinatari până la data publicării acestui raport.

 
Alocările din ianuarie 2025
 
Ca urmare a rezultatelor de la alegerile parlamentare din 1 decembrie, lista de partide care primesc fonduri s-a modificat și include opt beneficiari.

Pro România nu mai primește fonduri, iar POT și SOS România au fost incluse pe lista de partide care au dreptul la acești bani.
În ianuarie, partidele au primit în total 22 de milioane de lei.

În secțiunea „documente”, puteți consulta raportul integral.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Monitorizare Expert Forum Finanțarea campaniilor pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. La PSD cea mai mare valoare a contribuțiilor s-a înregistrat în județul Constanța – 4 milioane de lei (DOCUMENT)