Ce părere au românii despre reprezentarea femeilor pe listele electorale pentru alegerile parlamentare 2024

sursă foto: www.europarl.europa.eu
 

• Potrivit cercetării sociologice, care poate fi consultată integral în secțiunea „documente”, ideea introducerii în lege a cotelor de gen nu are o susținere majoritară, însă ideea reprezentării femeilor în politică este susținută
• În spațiul public se discută despre o mai bună reprezentare a femeilor în politică, însă când vine vorba de pus în practică este ceva mai dificil de realizat
• 43% dintre participanții la sondaj consideră că partidele ar trebui să creeze regulamente interne și chiar o lege privind cotele de gen susțin alți 37% din respondenți
• Un procent destul de important – 20% nu au știu sau nu au dorit să răspundă asupra acestei chestiuni

 
 
 
Un sondaj realizat de Centrul de Sociologice Urbană și Regională - CURS arată că românii susțin parțial ideea prezenței doamnelor și domnișoarele pe listele partidelor politice sau în rândul candidaților la alegerile parlamentare.

Potrivit cercetării sociologice, care poate fi consultată integral în secțiunea „documente”, ideea introducerii în lege a cotelor de gen nu are o susținere majoritară, însă ideea reprezentării femeilor în politică este susținută.

În spațiul public se discută despre o mai bună reprezentare a femeilor în politică, însă când vine vorba de pus în practică este ceva mai dificil de realizat.

43% dintre participanții la sondaj consideră că partidele ar trebui să creeze regulamente interne și chiar o lege privind cotele de gen susțin alți 37% din respondenți.

Un procent destul de important – 20% nu au știu sau nu au dorit să răspundă asupra acestei chestiuni.

În privința unei legi privind impunerea unei cote de 30% de femei pe listele electorale ale partidelor la alegerile parlamentare, participanții la sondaj, de declară de acord în proporție de 41%, parțial de acord - 28%, în dezacord parțial - 12%, în dezacord total - 7% iar alți 12% nu au știut sau nu au vrut să răspundă.



La întrebarea „Ar trebui să se aplice de la aceste alegeri (alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024)?”, 56% consideră că ar trebui să se aplice la aceste alegeri, 33% spun că nu, pentru că nu reprezintă o prioritate iar 11% nu au nicio părere sau nu au dorit să răspundă.



Sondajul s-a derulat pe un eşantion de1067 respondenţi, cu drept de vot, cu vârstă de 18 ani şi peste și s-a desfășurat în perioada 13 – 27 august, 2024.
 
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

Metoda de culegere a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților.
 
O altă cercetare făcută la începutul lui 2024 arăta numărul prea mic al femeilor în politica românească
 
Reamintim, în privăvara acestui an, Centrul FILIA lansa studiul „Grija pentru democrație: Interesele politice ale femeilor 2024” prin care evidenția perspectivele și vocile femeilor din România, voci care adesea lipsesc de pe agenda politică.

Cercetarea a fost reprezentativă național și s-a concentrat asupra intereselor politice ale femeilor, profilul acestora electoral, priorităților legislative și bugetare și opiniilor cu privire la reprezentarea politică.
 
78% dintre femeile din România cred că numărul femeilor implicate în politică este prea mic.

Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut în legislatura 2020 față de legislatura 2016, plasându-ne pe locul 124 în lume și pe ultimele locuri din Uniunea Europeană.

75% dintre femeile din România considerau la acea dată că mai multe femei în politică înseamnă mai puțină discriminare în general.
77% dintre femei nu sunt de acord cu interzicerea avortului.

Mai mult de 1 din 3 femei din România cunoaște o femeie care a întreținut relații sexuale fără voia ei.

 În contextul unui număr redus de creșe și grădinițe, 57% dintre mamele cu copii au rămas acasă în perioada dintre concediul de îngrijire și grădiniță.
 
Cea mai bună reprezentare a femeilor în politică este în Dobrogea

Cea mai recentă cercetare pe regiuni de dezvoltare, realizată în 2023 de Expert Forum (n.r.EFOR) a vizat raportul privind aleșii locali din România și participarea femeilor în politica locală, pornind de la o bază de date construită anterior tot de noi, pentru alegerile din 2020. Nu există statistici detaliate privind participarea femeilor în politică la nivel local.


Iată la ce concluzii s-au desprins în baza acestul raport:
 
14,6% din aleșii de la nivel local până la alegerile din 9 iunie 2024 erau femei, adică mult sub procentul de candidați, de 23%, care era deja considerat mic.

Cea mai bună reprezentare pe județ era în Dobrogea, anumite județe din Moldova și Transilvania, iar cea mai slabă în județele cu populație majoritar maghiară, în unele județe din Maramureș, în Muntenia și Oltenia.

Municipiul București stătea cel mai bine la capitolul reprezentarea femeilor în poziții alese, cu 27% – vizibil mai ales la nivel de consiliu general.

Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% erau Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%).
Cele mai multe femei până la alegerile de anul acesta erau consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%).
Între 3 și 4% dintre femei aveau calitatea de viceprimar.

Pe tipuri de UAT, cele mai multe femei se regăseau la comune – 76% și la orașe – 10%. Din totalul femeilor alese locale, la municipii ponderea era de doar 8%.

Individual pe partide, proporția arăta astfel: PSD, PER, PPUSL, FDGR s-au încadrat în procentul de 15%, iar UDMR în 13%, la fel Pro România, respectiv PMP.
Din rândurile aleșilor PNL, 14% erau femei. La AUR - 8% iar la categoria independenți, procentul de femei ajungea la 10%.
 
Proporția femeilor alese deputat european în iunie 2024 este de 38,5%
 
Și la nivelul Parlamentului European continuă lupta pentru egalitatea de gen, deoarece sunt mai puține femei decât bărbați implicate în politică și în viața publică la nivel local, național și european, după cum indică datele recente.

Procentajul femeilor deputate Parlamentul European a crescut față de anii de început ai integrării europene. Doar 31 de femei au fost deputate europene din anul 1952 până la primele alegeri directe în 1979. După aceste alegeri, 15,9% dintre europarlamentarii aleși au fost femei. 

Proporția femeilor alese deputat european în iunie 2024 a fost de 38,5%, în ușoară scădere față de 39,8% înaintea alegerilor europene. 
În ce privește reprezentarea femeilor în Parlamentul European, aceasta este peste media parlamentelor naționale la nivel mondial și totodată peste media parlamentelor naționale din UE.

Începând cu ianuarie 2022 Parlamentul este prezidat de o femeie: eurodeputata malteză Roberta Metsola.

Aceasta a fost realeasă în funcție pentru încă doi ani și jumătate în iulie 2024.

În legislatura 2024-2029, șapte dintre cei 14 vicepreședinți sunt femei, mai mult decât în mandatul trecut în care au fost șase vicepreședinte.
 
În 2019 două instituții UE au spart plafonul de sticlă și au învestit pentru prima dată femei în funcția de președinte.

Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, iar Christine Lagarde a fost numită președintă a Băncii Centrale Europene cu susținerea Parlamentului.

În 2024, Parlamentul a ales-o pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte al Comisiei.

Kaja Kallas a fost nominalizată pentru funcția de Înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
 

Studiu 78% dintre femei cred că numărul femeilor implicate în politică este prea mic

Raport EFOR Cea mai bună reprezentare a femeilor în politică este în Dobrogea. Județul Constanța cele mai multe primărițe după alegerile din 2020