Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
În urma anchetei Corpului de Control al MT, parlamentarii propun modificări privind administrarea APMC şi ACN (document)
În urma anchetei Corpului de Control al MT, parlamentarii propun modificări privind administrarea APMC şi ACN
07 Sep, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
4611
Marime text
4611
Marime text
O propunere legislativă ce are susţinerea a 104 deputaţi şi senatori şi vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile a fost înscrisă spre dezbatere în Senat. Printre semnatarii proiectului legislativ se regăsesc şi parlamentari de Constanţa - Remus Cernea (independent), Gheorghe Dragomir (PNL), Mihai Lupu (PNL) şi Mihai Tararache (PNL).Demersul parlamentar a pornit de la aspectele evidenţiate de ancheta dispusă de Camera Deputaţilor, prin Comisia de Transporturi, referitoare la activitatea portuară din Portul Constanţa. În expunerea de motive ce însoţeşte propunerea legislativă sunt menţionate câteva aspecte relevate de ancheta respectivă.
„Existenţa unor contracte pe termen lung (peste 20 de ani) de închiriere a terenurilor portuare amenajate cu infrastructură portuară la un număr redus de operatori portuari“, lipsa obligaţiilor de utilizare eficientă a domeniului portuar, precum şi a obligaţiilor de dezvoltare a capacităţilor de operare sau investiţionale specifice şi, nu în ultimul rând, tarifele de închiriere a terenurilor portuare, care, „în mod intenţionat, au fost şi sunt mult mai mici decât cele practicate de administraţiile publice locale pentru terenurile limitrofe porturilor“, sunt câteva aspecte care, în opinia parlamentarilor, trebuie schimbate. La acestea se adaugă şi lipsa unor criterii de performanţă, ceea ce a condus la monopol şi la absenţa competiţiei.
Susţinătorii iniţiativei legislative propun „eficientizarea utilizării terenurilor portuare care aparţin domeniului public“. Un alt aspect care nu le-a scăpat parlamentarilor este modul în care administraţiile portuare înţeleg să gestioneze domeniul portuar, lăsând de izbelişte obligaţiile pe care le au de fapt - de a repara, a întreţine şi a pune la dispoziţia operatorilor infrastructura portuară. În acest context, modificarea normativului ar impune numirea conducerilor administraţiilor „pe criterii de profesionalism, continuitate şi criterii de performanţă, strict legate de obiectul de activitate al administraţiei“.
Schimbări propuse
Printre modificările propuse de parlamentari apare şi cea referitoare la contractele de închiriere a terenurilor portuare. Astfel, contractele cu o durată mai mare de cinci ani „vor fi transformate, în termen de maximum un an, în contracte de subconcesionare, în condiţiile prezentei legi“. Dacă operatorii economici refuză să încheie contracte de subconcesiune, nu vor mai putea utiliza terenurile portuare şi celelalte elemente de infrastructură portuară ce aparţin domeniului public.Tarifele pentru serviciul de pilotaj vor fi aprobate prin ordin de ministru, la propunerea administraţiilor, la nivelul fiecărui port maritim, inclusiv cele de pe Dunărea maritimă, se va constitui Comandamentul Portului, „format din conducătorii administraţiilor portuare şi de căi navigabile, căpitănia portului, inspectoratul navigaţiei civile, autoritatea vamală, poliţia de frontieră, poliţia transporturi, reprezentanţii autorităţilor locale, precum şi un reprezentant al armatorilor şi operatorilor portuari“.
Referitor la conducerea executivă, propunerea legislativă prevede ca inclusiv directorul general să aibă o experienţă în domeniul de activitate al administraţiei de minimum zece ani. Directorul va fi numit prin ordin de ministru şi va avea un contract de mandat pe patru ani, cu posibilitatea de a fi prelungit tot atât, numărul mandatelor nefiind limitat.
Sumele obţinute din chirii, redevenţe şi tarife vor fi venituri proprii şi se vor utiliza astfel: pentru funcţionarea administraţiei portuare, se vor putea folosi maximum 60%, iar profitul anual realizat va fi utilizat în proporţie de 90% la fondul de investiţii şi la completarea cheltuielilor pentru repararea şi întreţinerea infrastructurii portuare, iar un procent de 10% va ajunge la acţionari şi salariaţi.
O serie de prevederi ce ar putea intra în vigoare odată cu adoptarea propunerii legislative în discuţie vizează operatorii. Printre ele, şi aceea care presupune că „operatorii care îşi propun să investească peste 300 de euro/mp, teren subconcesionat, beneficiază de termenul maxim de subconcesiune şi este exceptat de la clauza de performanţă legată de volumul de marfă anual, pentru o perioadă de zece ani“.
Mai multe detalii puteţi afla din proiectul legislativ ataşat pe site, în secţiunea „Documente“.
Citeşte şi
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
