Retrospectivă 2023 Momentele politice importante ale anului pe plan local și național

www.nafcu.org
 

• 2023 a însemnat alegerea unui nou preşedinte la Senat ,în persoana  liderului liberal Nicolae Ciucă, a unui nou premier, Marcel Ciolacu, rotativa guvernamentala, negocieri PNL și PSD în perspectiva alegerilor din 2024 dar și asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii
• Liderii USR, PMP şi Forţa Dreptei au anunţat constituirea Alianţei Dreapta Unită, în perspectiva alegerilor din anul 2024
• Pe plan local, singurul eveniment politic notabil al anului a fost retragerea de către PNL a sprijinului politic pentru președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu
• Pe 14 noiembrie 2023, omul de afaceri Mohammad Murad a anunțat înscrierea în AUR iar pe 9 noiembrie 2023, un alt om de bussines, Gihan Eserghep era desemnat oficial candidatul PUSL la Primăria Constanța
• Tot în 2023, PMP Constanța anunța că primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel a fost exclus din partid iar USR Constanţa s-a debasarasat de consilierul municipal Iulian Călin pentru trădare și încălcarea principiilor formațiunii

 
 
 
Iunie 2023 a însemnat alegerea unui nou preşedinte la Senat ,în persoana  liderului liberal Nicolae Ciucă, o dată cu punerea în aplicare a rotativei PNL - PSD la conducerea Guvernului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, şi-a depus, pe 12 iunie, mandatul de prim-ministru pentru a putea fi demarate procedurile privind rotativa guvernamentală.

Pe 15 iunie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a acordat încredere, cu 290 de voturi "pentru" şi 95 "împotrivă", pentru programul de guvernare şi lista Executivului PSD - PNL, propuse de premierul Marcel Ciolacu.


 
După rotativă, UDMR a ieşit de la guvernare, pierzând conducerea celor două ministere, iar coaliţia a rămas formată doar din PNL şi PSD.
 

În 2023 consemnăm și decizia USR, PMP şi Forţa Dreptei de a forma un pol de dreapta - Alianţa Dreapta Unită, în vederea alegerilor viitoare.
 
În luna mai 2023, Senatul a adoptat, ca for legislativ decizional, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi învăţământului superior.
Senatul a aprobat, în luna noiembrie 2023, solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la începerea urmăririi penale în cazul fostului premier Florin Cîţu, în prezent senator, acuzat de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor anti-COVID. Cîţu a susţinut, la dezbaterile din plen, că şi-a exercitat atribuţiile de prim-ministru "în conformitate cu legislaţia din România". Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-COVID.
 
În luna decembrie, printre proiectele adoptate de plenul Senatului s-a numărat şi cel prin care se interzice dreptul de a conduce, pe o perioadă de până la 10 ani, şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului, indiferent dacă au făcut sau nu accident.
 
Negocieri PNL și PSD în perspectiva alegerilor din 2024


În toamna anului 2023, PNL și PSD au avut discuţii şi negocieri pentru a vedea dacă la alegerile din 2024 - europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale - vor merge împreună sau separat.

 Au fost şi declaraţii privind posibilitatea ca Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă să candideze în tandem pentru funcţiile de preşedinte - premier. În luna noiembrie, liberalii au anunţat, însă, că vor merge singuri în alegeri cu sloganul: "Prin noi înşine".



Între PNL şi PSD au existat, de asemenea, discuţii şi negocieri în privinţa posibilităţii comasării unor alegeri de anul viitor, liberalii avansând mai întâi propunerea ca alegerile locale să aibă loc odată cu cele parlamentare, dar social-democraţii nu au fost de acord.

Mai apoi, propunerea liberalilor a fost ca alegerile locale să fie comasate cu primul tur al prezidenţialelor, care ar urma să fie devansate în luna septembrie. Această idee nu a fost încă tranşată până la sfârşitul anului, urmând ca o decizie să fie luată până în februarie 2024.

PSD şi PNL şi-au asumat, în acest an, mai multe măsuri nepopulare de reformă fiscal-bugetară, iar cele două partide au încercat să contracareze nemulţumirile prin noua lege a pensiilor sau legea de eliminare a pensiilor parlamentarilor.

În 24 august 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii.
 
Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe pachetul de legi a avut loc în 26 septembrie, nicio moţiune de cenzură nu a fost depusă, iar legile au fost considerate adoptate.
 
Opoziția, inițiative la nivel parlamentar și o alianță a forțelor de dreapta
 
În 2023, reprezentanţii USR au avut mai multe iniţiative la nivel parlamentar, iniţiind moţiuni simple la adresa mai multor miniştri şi sesizări la Curtea Constituţională ale unor legi controversate adoptate de Parlament.

În data de 13 februarie 2023, liderul USR, Cătălin Drulă, a anunţat că este un potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din 2024, precizând, însă, că decizia aparţine partidului.

În acelaşi timp, reprezentanţii AUR şi-au exprimat disponibilitatea pentru alianţe cu toate partidele, cu excepţia PSD.

Pe 10 mai 2023, două proteste AUR au avut loc în curtea Palatului Parlamentului şi în afara acesteia.

Pe 18 decembrie, liderii USR, PMP şi Forţa Dreptei au anunţat constituirea Alianţei Dreapta Unită, în perspectiva alegerilor din anul 2024. Alianţa nu a luat încă decizia în privinţa susţinerii candidatului la alegerile prezidenţiale.




Conform unui sondajul de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în noiembrie 2023, Mircea Geoană conducea în clasamentul încrederii în personalități publice, urmat de Laura Codruța Kovesi și Emil Boc.

De asemenea, Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 100% dintre respondenți declarând că au auzit de el.  Șeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94.6%, Diana Șoșoacă cu 93.8%, Emil Boc cu 93.7%, Mircea Geoană cu 92.2% și Marcel Ciolacu cu 92%. 86.5% dintre cei intervievați spun că au auzit de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, 83.8% de liderul liberal Nicolae Ciucă și 81.4% de liderul AUR George Simion. Liderul USR Cătălin Drulă beneficiază de o notorietate de 41.6%, în timp ce Ilie Bolojan de 34.3%.

În clasamentul încrederii însă, cu 36.3% încredere multă și foarte multă, conduce Mircea Geoană, urmat de Laura Codruța Kovesi cu 34.3% încredere multă și foarte multă și Emil Boc cu 32.4%. Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 25.3%, Diana Șoșoacă cu 22.7%, Gabriela Firea cu 21.4% și George Simion cu 20.7%.  În Nicolae Ciucă au încredere multă și foarte multă 19.1% dintre cei intervievați, iar în Klaus Iohannis 16.2%. Ilie Bolojan beneficiază de un capital de încredere de 12.9%, iar Cătălin Drulă de 6.7%.

În 2023, președintele Consiliul Județean Constanța a rămas fără sprijin politic
 



 
Pe plan local, singurul eveniment politic notabil al anului a fost retragerea de către PNL a sprijinului politic pentru președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.

Biroului Politic Județean a hotărât în cadrul ședinței din 24 iunie 2023 să înainteze către CDJ propunerea de retragere a sprijinului politic pentru președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.

Liderii PNL Constanța au precizat însă că retragerea sprijinul politic pentru președintele CJC nu va afecta implementarea proiectelor de dezvoltare a Județului Constanța.

Comitetul Director Județean, reunit pe 6 iulie 2023 a aprobat la rândul său hotărârea BPJ al PNL Constanța.



Tot în 2023, deputatul Stelian Ion a fost ales președinte al USR Constanța în cadrul scrutinului intern din 10 iunie.

În vara aceluiași an, deputata Cristina Rizea a demisionat din REPER, unde ajunsese în 2022 după plecarea din USR.



Pe 14 noiembrie 2023, omul de afaceri Mohammad Murad a anunțat înscrierea în AUR iar pe 9 noiembrie 2023, un alt om de bussines, Gihan Eserghep era desemnat oficial candidatul PUSL la Primăria Constanța.

În mai 2023, senatorul de Constanța, Evdochia Aelenei a părăsit în partidul Alternativa Dreaptă, unde deținea funcția de vicepreședinte și s-a reîntors în AUR. O lună mai târziu, și soțul său, Dănuț Aelenei alegea aceeași cale.

În martie 2023, PMP Constanța anunța că primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel a fost exclus din partid.  În aceeași lună, USR Constanţa anunța excluderea din partid a consilierului municipal Iulian Călin pentru trădare și încălcarea principiilor formațiunii.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Retrospectiva insolvențelor la Constanța! Cele mai importante decizii ale anului 2023