Retrospectiva anului 2021. Partidul Național Liberal - mărire și decădere!

• Anul 2021 a fost sub semnul unor crize politice în care PNL a avut rolul principal
• La final de an, PNL nu mai este nici pe departe vioara întâi în Guvern. A fost nevoit să accepte un premier agreat de șeful statului, a câștigat Senatul, dar postul este mai degrabă unul de palmares, a cedat ministere importante, a pierdut și un număr de parlamentari plecați cu Ludovic Orban din partid dar și prefecți și secretari de stat
• Cine e de vină, cine a greșit? Vedem în cele de urmează

 
Anul 2021 a fost sub semnul unor crize politice în care PNL a avut rolul principal.

A început anul ca principal partid de guvernământ, cu bastonul de premier în raniță, cu postul de președinte al Camerei Deputaților și jumătate din numărul de miniștri în Cabinet. Cu o majoritate a prefecților și secretarilor de stat.

La final de an, PNL nu mai este nici pe departe vioara întâi în Guvern. A fost nevoit să accepte un premier agreat de șeful statului, a câștigat Senatul, dar postul este mai degrabă unul de palmares, a cedat ministere importante, a pierdut și un număr de parlamentari plecați cu Ludovic Orban din partid dar și prefecți și secretari de stat.

Cine e de vină, cine a greșit? Vedem în cele de urmează.



Cu siguranță, lupta pentru putere din interiorul partidului a avut cea mai mare pondere în destabilizarea PNL. O spun analiștii politici și o recunosc și liberalii, oficial sau pe sub „mustață”.

Și competiția între PNL și USR și mai ales neînțelegerile lor cu privire la administrarea banilor țării a contribuit nefast la locul pe care liberalii încheie anul.


În ultimul sondaj Avangarde, PSD este cotat la 40%, PNL a scăzut la 17%, AUR ajunge la 15%, iar USR la 11%. În tot acest timp, peste 80% dintre români consideră că România merge într-o direcție greșită.
 
În luna martie apar primele fisuri în Coaliția condusă de PNL.


 
O dată cu declarația fostului ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, că fostul guvern PNL a falsificat datele medicale privind Covid-19, apar problemele în Coaliție.


O lună mai târziu, conflictul se amplifică după demiterea lui Voiculescu de către premierul Florin Cîțu.

Postul de la sănătate rămâne la USR, prin numirea Ioanei Mihăilă, dar „răul făcut” va aduce câteva luni mai târziu moartea Coaliției.
În vara lui 2021, Cîțu anunță că va obliga marile companii de stat să cedeze la bugetul de stat cea mai mare parte a profitului obținut. Măsura este criticată asupra, fiind considerate profund neliberală.

Urmează noi tensiuni în Coaliție pe tema eliminării  pensiilor speciale pentru primari. PNL, PSD și UDMR nu susțin propunerea USR PLUS.
Se acutizează și situația din interiorul PNL.

Ludovic Orban este acuzat că a cedat cele mai importante ministere ale guvernului către USR ca să-și asigure funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Între timp, PSD depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Moțiunea este respinsă.

În PNL se ascut săbiile dinaintea Congresului. Tabăra susținătorilor lui Cîțu devine tot mai numeroasă, pentru că în pixul lui stă alocarea banilor în teritoriu.

Concomitent cu scandalurile care se țin lanț în PNL, nici Coaliției nu-i merge mai bine. Fost ministru al Justiției, Stelian Ion vorbește despre lipsa de voință politică a liberalilor în chestiunea desființării Secției Speciale.



În august și președintele Klaus Iohannis are o intervenție publică prin care își exprimă nemulțumirea cu privire la felul în care se lucrează în coaliția de guvernare.

Despre Stelian Ion, Iohannis a spus că „nu a găsit calea potrivită pentru desființarea SIIJ”.

Câteva zile mai tâziu, Ion este demis de la Ministerul Justiției, nu înainte de a se crea artificial un nou scandal în Coaliție.

Programul Anghel Saligny în valoare de 50 de miliarde de lei anunțat de premierul Cîțu și în care beneficiarii ar urma să fie primarii PSD și PNL aduce o nouă criză politică.

Înainte de Congresul PNL, PSD anunță o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu și vorbește despre posibilittea alegerilor anticipate.
În prima zi a lunii septembrie, Stelian Ion este aruncat în afara Guvernului.

Demiterea acestuia forțează ieșirea USR de la guvernare.

USR cere și demisia lui Florin Cîțu din funcția de prim-ministru.


Plin de aroganță, Florin Cîțu Superman se pregătește de Congresul PNL și între timp, începe demiterea membrilor USR și înlocuirea acestora cu liberali.

Fără prea multe suprize, Congresul PNL îl alege pe Florin Cîțu președinte, însă „echipa câștigătoare” este de fapt cea care a îngropat Partidul Național Liberal pentru mult timp de acum înainte. Și liberalii o simt deja pe pielea lor.

De aici încolo, istoria se recentă se cunoaște. Cîțu a încercat să se folosească de funcția de președinte al PNL și să revină în funcția de prim-ministru, dar aripile i-au fost tăiate până la cel mai înalt nivel.

La o a doua strigare, Iohannis reușește să-l impună pe Nicolae Ciucă în funcția de prim-ministru, cu prețul aducerii PSD la putere. Da, acel PSD despre care afrima că „şi-a bătut joc de ţară, şi-a bătut joc de justiție, şi-a bătut joc de investiții publice”.

Iohannis a uitat că în ianuarie 2017, își punea geaca roșie și venea în Piața Universității alături de mii de români ieșiți în stradă după adoptarea OUG 13.

Astfel, se naște un nou guvern în care, deși PNL deține premierul, PSD deține majoritatea.


deputat Bogdan HUȚUCĂ, președinte PNL Constanța


În plan local, în 2021, PNL Constanța și-a reconfirmat conducerile la nivelul celor mai importante organizații.

Senatorul Septimiu Bourceanu a fost ales președinte al organizației municipale, în timp ce, deputatul Bogdan Huțucă a mai câștigat un mandate de lider județean.

Luni de zile liberalii de la malul mării au încercat să rămână cu picioarele pe pământ și în afara jocurilor pentru Congresul PNL din luna septembrie.

La final, nu se știe de ce, au cedat și ei și au anunțat că în marea lor majoritate, susțin candidatura lui Florin Cîțu.

Nu toți au ales această cale. 2021 înseamnă pentru PNL Constanța pierderea unui parlamentar și a câtorva zeci de membri, care s-au alăturat proiectului politic al lui Ludovic Orban.

Pe final de an, liberalii au reușit în ultima clipă să păstreze funcția de prefect al județului Constanța, dar nu se știe cu ce preț. Urmările negocierilor le vom vedea în 2022.
 
PRECIZĂRI:
         
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Anul politic 2021 marcat de crize politice, schimbare de premier, intrarea în opoziție a USR. Puterea este preluată de Coaliție în care vioara întâi este PSD