Senatorul PSD, Robert Cazanciuc, anunță că a depus o inițiativă legislativă la Camera Deputaților în urma scandalului cu Diana Șoșoacă

Robert Cazanciuc anunță că a depus o inițiativă legislativă la Camera Deputaților pentru modificarea a două legi importante: Legea pentru alegerea președintelui României și Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (CCR).

„Dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerințelor societății actuale românești, ci unor vremuri care, în contextul post revoluționar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice și social-economice”, a spus senatorul Robert Cazanciuc pe Facebook.

Acesta anunță că a depus miercuri la Camera Deputaților o inițiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

„Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza. Cu toate că CCR are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții a contestațiilor referitoare la candidaturi se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților, ceea ce poate fi apreciat ca o încălcare a garanțiilor conferite de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Această modificare are și rolul de a păstra activitatea CCR în vârful ierarhiei instituționale a statului român, ținând cont de poziția acestei instanțe supreme în arhitectura administrativă a României, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui țării, care nu înseamnă a desfășura o activitate jurisdicțională cu caracter tehnic, ci semnifică abilitarea dată de Constituție de a verifica modul în care organismele implicate în procedura electorală au respectat dispozițiile constituționale și legale în materie”, spune senatorul.


Potrivit propunerii legislative, între Biroul Electoral Central și CCR ar interveni Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar judeca contestațiile referitoare la candidaturi, cu asigurarea dreptului la apărare. Abia ulterior CCR ar verifica respectarea procedurii la BEC, ceea ce presupune o limitare a prerogativelor prevăzute de Constituție. În această materie, potrivit propunerii legislative, CCR ar trebui să hotărască cu o majoritate de două treimi, față de majoritatea membrilor cum prevede legea în prezent.

Citește și
CCR a respins din nou candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă