Ce poți vizita în Chișinău, capitala Republicii Moldova Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Aleea Clasicilor

 

Chișinăul este vizitat, an de an, de tot mai mulți turiști. Multe reviste de renume descriu această capitală europeană ca fiind una dintre cele mai bune destinații turistice.  Printre principalele motive pentru a veni în Republica Moldova se numără natura, obiectivele turistice, vinul, mâncarea și prețurile relativ mici.

 

Continuăm să prezentăm obiectivele turistice din capitala Republicii Moldova. Azi vorbim despre  grădina publică „Ștefan cel Mare“, statuia lui Ștefan cel Mare și Aleea clasicilor.

 

Situată în inima Chișinăului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este o oază de verdeață, care se bucură de popularitate. Cel mai vechi dintre parcurile capitalei, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost concepută și amenajată în manieră clasică.

 

Parcul a luat ființă în secolul al XIX-lea sub denumirea de „Grădina publică”. Acest loc a devenit faimos, deoarece era zona preferată pentru plimbări a marelui poet rus Alexandru Pușkin, care a fost exilat în Basarabia în anii 1820-1823. În prezent, în semn de respect pentru Pușkin, în centrul parcului este instalat un bust din bronz al marelui poet.

 

Parcul are o suprafaţă de 7 hectare. Plantarea şi planificarea parcului a fost realizată sub conducerea specialistului în organizarea teritoriului oraşului, Bogdan Eitner. Pentru a proteja puieţii parcului de animalele domestice, în special de capre, parcul a fost împrejmuit cu un gard împletit din lemn. În anii 60 ai secolului al XIX-lea s-a decis ca parcul să fie împrejmuit cu un gard mult mai solid. La propunerea arhitectului A. Bernardazzi a fost luată decizia de a turna la Odesa un gard de fontă care a şi fost montat la sfârşitul anilor 1860, păstrându-se până în zilele noastre. 

 

În 1863, teritoriul Grădinii Publice a primit o nouă față sub forma unui gard din fier forjat. Cu o greutate de 5,5 tone și format din 460 de piese turnate la uzina mecanică din Odesa, acest punct culminant arhitectural a devenit parte integrantă a parcului. Instalarea acestei opere de artă a durat câțiva ani, iar astăzi magnificul gard încântă vizitatorii cu frumusețea sa rafinată, fiind semnul distinctiv al Parcului Ștefan cel Mare.

 

Parcul are 7 intrări pe întreg perimetrul său. În parc cresc aproximativ 50 de specii de arbuşti şi arbori, mulţi dintre care au deja sub 200 de ani, inclusiv un salcâm gigant. Altădată în parc funcţionau 4 havuzuri, în prezent funcţionează doar unul, cel central.

 

 

Statuia lui Ștefan cel Mare, turnată în 1927, din bronzul provenit de la 6 tunuri capturate de la otomani 
 

 

La intrarea în Grădina Publică din municipiul Chișinău se află statuia domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Statuia lui Ștefan cel Mare a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală.  Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronzul provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului de independență din anii 1877-1878. 

 

Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi.  

 

Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime.  Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457-1504”. 

 

După ultimatumul sovietic dat României în 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, pe 28 iunie, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. 

 

Soclul a rămas la Chișinău, fiind demolat. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova.

 

În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului A. Plămădeală, a văzut întâmplător statuia lui Ștefan într-un parc din Craiova și a semnalat aceasta autorităților sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului.

 

În anul 1972, conducerea țării și-a propus să scape de monumentul „incomod”, vrând să scoată monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment.

Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, iar în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova.

 

În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.
 

 

Aleea Clasicilor, un simbol al bogăției patrimoniului cultural al Moldovei
 

 

Aleea Clasicilor este un complex sculptural unic care a apărut în anul 1958 în inima parcului central Ștefan cel Mare. Busturile de bronz ale marilor intelectuali moldoveni și români se așează confortabil pe socluri de granit roșu, decorând ambele părți ale aleei.

 

Pe o coloană de granit este așezat bustul de bronz al marelui Alexandru Sergheevici Pușkin, creația celebrului sculptor academician Alexander Opekushin (secol XIX). Inițal pe alee au fost așezate 12 busturi ale unor personalități culturale remarcabile.

 

În prezent, aici sunt expuse 28 de busturi dedicate unor personalități  marcante precum: Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Gheorghe Asachi, George Bacovia, Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir, George Călinescu, George Coșbuc, Ion Creangă, Alexandru Donici, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Alexandru Hâjdeu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu , Alexei Mateevici, Nicolae Milescu-Spătarul, Costache Negruzzi, Adrian Păunescu, Liviu Rebreanu, Alecu Russo, Mihail Sadoveanu, Constantin Stamati, Nichita Stănescu, Constantin Stere, Grigore Vieru. Aleea Clasicilor a devenit un simbol al bogăției patrimoniului cultural al Moldovei, atrăgând vizitatori prin istoria sa unică și atmosfera inimitabilă.