Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de vineri, cu dezlegare la ouă, lapte şi peşte
Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de vineri, cu dezlegare la ouă, lapte şi
24 Feb, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
3047
Marime text
În calendarul creştin-ortodox se prăznuieşte, astăzi, în cea de-a 24-a zi a lunii februarie, întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.
Sărbătoarea este trecută cu cruce neagră şi, deşi pică într-o vineri, e bine de ştiut că e zi aliturgică (nu se oficiază slujba Sfintei Liturghii) şi s-a dat dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, deoarece creştin-ortodocşii se află în săptămâna care precede începutul Postului Mare sau al Paştelui, numită şi „săptămâna albă“ sau a „brânzei“ (chiar dacă, de câțiva ani, în aceste zile se mănâncă și pește).
Sfântul Ioan, care a propovăduit în pustiu venirea lui Hristos, este cinstit de Biserica Ortodoxă Română de trei ori într-un an: pe 7 ianuarie, atunci când are loc soborul Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, de naşterea sa, sărbătoare numită în popor Drăgaica sau Sânzienele, dar şi pe 29 august, atunci când se pomeneşte tăierea Capului Sfântului Ioan, de ziua de naştere a lui Irod, la cererea Salomeei, îndemnată de Irodiada, mama sa, care trăia cu fratele soţului său.
Sărbătoarea de astăzi, din cea de-a 24-a zi a lunii februarie, marchează găsirea preacinstitului cap al Botezătorului Domnului. Se spune că, temându-se ca Sfântul va învia, Irod a dat spre înmormântarea ucenicilor lui Ioan doar trupul acestuia, iar capul a fost îngropat de Irodiada în curtea palatului din Maherus, acolo unde a avut loc ospăţul plin de desfrâu la care a dansat Salomeea, primind ca dar din partea lui Irod capul Prorocului pe o tipsie. Referitor la prima aflare a Capului, circulă mai multe variante, fie că a fost iniţial descoperit de doi monahi de la curtea lui Irod, fie că, mai înainte de a se întâmpla acest lucru, Capul a fost luat şi îngropat într-un vas de lut, în Ierusalim, de către Sfânta Ioana, soţia dregătorului lui Irod.
Se mai spune că, pe acest loc, monahul Inochenţie, un om bogat care s-a lepădat de cele lumeşti pentru a urma învăţăturile lui Hristos, şi-a săpat chilia chiar pe acest loc. De aici, doi călugări din vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au luat preacinstitul Cap al Botezătorului Domnului, făcător de minuni, şi l-au dus la Emesa, în Siria. Asupra acestei întâmplări circulă mai multe variante. Se spune că aceasta este a doua aflare a Capului celui mai cinstit dintre sfinţi, deşi unii o consideră ca fiind cea dintâi.
Biserica Ortodoxă Română aminteşte şi de o a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, pe 25 mai. Anul acesta, sărbătoarea coincide cu Înălţarea Domnului, în care se cinstesc şi eroii neamului.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul se află în prezent, spre închinăciune, la Catedrala din Amiens, Franţa.
Sursă foto: Doxologia.ro
Duminica Înfricoşatei Judecăţi. Ce reprezintă
Sărbătoarea este trecută cu cruce neagră şi, deşi pică într-o vineri, e bine de ştiut că e zi aliturgică (nu se oficiază slujba Sfintei Liturghii) şi s-a dat dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, deoarece creştin-ortodocşii se află în săptămâna care precede începutul Postului Mare sau al Paştelui, numită şi „săptămâna albă“ sau a „brânzei“ (chiar dacă, de câțiva ani, în aceste zile se mănâncă și pește).
Sfântul Ioan, care a propovăduit în pustiu venirea lui Hristos, este cinstit de Biserica Ortodoxă Română de trei ori într-un an: pe 7 ianuarie, atunci când are loc soborul Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, de naşterea sa, sărbătoare numită în popor Drăgaica sau Sânzienele, dar şi pe 29 august, atunci când se pomeneşte tăierea Capului Sfântului Ioan, de ziua de naştere a lui Irod, la cererea Salomeei, îndemnată de Irodiada, mama sa, care trăia cu fratele soţului său.
Sărbătoarea de astăzi, din cea de-a 24-a zi a lunii februarie, marchează găsirea preacinstitului cap al Botezătorului Domnului. Se spune că, temându-se ca Sfântul va învia, Irod a dat spre înmormântarea ucenicilor lui Ioan doar trupul acestuia, iar capul a fost îngropat de Irodiada în curtea palatului din Maherus, acolo unde a avut loc ospăţul plin de desfrâu la care a dansat Salomeea, primind ca dar din partea lui Irod capul Prorocului pe o tipsie. Referitor la prima aflare a Capului, circulă mai multe variante, fie că a fost iniţial descoperit de doi monahi de la curtea lui Irod, fie că, mai înainte de a se întâmpla acest lucru, Capul a fost luat şi îngropat într-un vas de lut, în Ierusalim, de către Sfânta Ioana, soţia dregătorului lui Irod.
Se mai spune că, pe acest loc, monahul Inochenţie, un om bogat care s-a lepădat de cele lumeşti pentru a urma învăţăturile lui Hristos, şi-a săpat chilia chiar pe acest loc. De aici, doi călugări din vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au luat preacinstitul Cap al Botezătorului Domnului, făcător de minuni, şi l-au dus la Emesa, în Siria. Asupra acestei întâmplări circulă mai multe variante. Se spune că aceasta este a doua aflare a Capului celui mai cinstit dintre sfinţi, deşi unii o consideră ca fiind cea dintâi.
Biserica Ortodoxă Română aminteşte şi de o a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, pe 25 mai. Anul acesta, sărbătoarea coincide cu Înălţarea Domnului, în care se cinstesc şi eroii neamului.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul se află în prezent, spre închinăciune, la Catedrala din Amiens, Franţa.
Sursă foto: Doxologia.ro
Citeşte şi:
Sâmbătă sunt Moşii de Iarnă. Postul e aproape. Se fac pregătiri pentru Lăsatul-secului de carneDuminica Înfricoşatei Judecăţi. Ce reprezintă
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii