#AdrianV.Rădulescu - ctitorul În loc de epilog (galerie foto)
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul: În loc de epilog (galerie foto)
06 Oct, 2018 11:40
ZIUA de Constanta
2382
Marime text
5 octombrie 2018... Am ajuns în județul Călărași, într-o mică și frumoasă comună numită Dorobanțu. Centrul satului de reședință s-a umplut dintr-o dată de autoturisme și autocare sosite de la Călărași sau de dincolo de Dunăre, din Dobrogea, și care au adus cu ele sute de persoane.
Aproape întreaga suflare a satului s-a strâns și ea în curtea școlii generale, pentru a asista la un eveniment inedit, primul de acest gen din istoria localității...
Este ora 11.00, iar vremea a ținut cu noi, astfel că soarele încălzește asistența și ai impresia că este mai degrabă o zi de primăvară decât una de octombrie. Sosită de la Constanța, Fanfara RAJA „Muzica Apelor“ dă start festivității prin acorduri și marșuri vesele, iar copiii din comună, îmbrăcați în port național, abia se pot abține să nu încingă o horă muntenească.
Aceasta este atmosfera dinaintea festivității menite să celebreze memoria unui om deosebit, a personalității numite Adrian V. Rădulescu. S-a născut pe 16 august 1932, chiar în acest pitoresc sat călărășean, și a trecut la cele veșnice pe 5 mai 2000, la numai 68 de ani.
A fost arheolog, director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, primul rector al Universității „Ovidius“, primul primar al Constanței și primul prefect. A fost un profesor deosebit, un ctitor care a înființat muzee și un om ale cărui realizări sunt atât de multe, încât îți este greu să le înșiri simplu, pe o singură foaie de hârtie.
Un cercetător de talie internațională, un erudit și un diplomat care a reușit să își impună punctele de vedere într-o perioadă tulbure din istoria României. Dincolo de toate acestea, a fost un om de o generozitate fără egal și un creator care a modelat cariere, care a influențat pozitiv viețile tuturor celor care l-au cunoscut și care l-au iubit.
Acum, memoria lui Adrian V Rădulescu este celebrată în satul natal, în ultimul eveniment al unei campanii derulate de cotidianul ZIUA de Constanța, campanie ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste o lună.
Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul Ramon-Eugen Ilie, oficiază un Te deum, în amintirea eternă a omului care a fost Rădulescu. Urmează scurte alocuțiuni ale personalităților prezente. Despre Adrian V. Rădulescu și despre ce reprezintă el în istoria Dobrogei și în istoria comunei Dorobanțu vorbesc pe rând primarii orașelor Constanța și Călărași, Decebal Făgădău și Daniel Drăgulin, președintele CJ Călărași, Vasile Iluță, vicepreședintele CJ Constanța, Claudiu Palaz, senatorul Roxana Natalia Pațurcă și academicianul Ioan Opriș.
Urmează apoi cel mai important moment al evenimentului de la Dorobanțu: Anca Constantin - fiica profesorului Rădulescu dezvelește placa comemorativă ce consfințește schimbarea numelui unității de învățământ din Școala Gimnazială în Școala „Adrian Rădulescu“. Tocmai în ziua în care România celebrează Ziua Educației...
Aici, la această școală, în anii 40, copilul Adrian V. Rădulescu, fiu al preotului din sat, parcurgea primii ani de învățământ, pregătindu-se, poate fără să știe pe atunci, pentru o carieră plină de studiu și de realizări.
Acum, la mai bine de 18 ani de la trecerea la cele veșnice a profesorului Rădulescu, copiii din satul natal își onorează înaintașul, prin cântece, poezii și hore românești. Urmează, chiar într-una din sălile în care a învățat Rădulescu, difuzarea filmului documentar „Ctitorul“, film finanțat de ZIUA de Constanța și realizat de Imago Studio, cu sprijinul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Acesta este, să spunem, desfășurătorul unui eveniment frumos, care are menirea de a-i aduce profesorului Rădulescu un ultim omagiu. Atât festivitatea, cât și lunga campanie a cotidianului ZIUA de Constanța au fost de natură să evidențieze numeroasele fațete ale unei personalități care va rămâne mereu pe un piedestal, în panteonul celor care au avut realizări deosebite în Dobrogea.
Și pentru că satul Dorobanțu și-a onorat acum fiul satului, trebuie spus că întreaga campanie a ziarului Ziua de Constanța a pornit de la o idee... De la ideea redactorului șef Emilian Andrei, cel care este de asemenea originar din satul călărășean Dorobanțu. Nimic nu este întâmplător...
Pentru a demonstra încă o dată legitimitatea și logica unei astfel de campanii, pentru a evidenția faptul că este doar un act de normalitate atunci când cinstești memoria unui astfel de om, trebuie să enumerăm încă o dată câteva dintre realizările lui Adrian Rădulescu...
A condus Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța timp de peste trei decenii, din 1968 și până în 2000 (în două mandate, cu o întrerupere scurtă în perioada 1990-1991, când a fost primar și prefect). În calitatea sa de director, el a creat în 1977 Complexul Muzeal de la Adamclisi, cu cele trei obiective extraordinare de aici: Monumentul Triumfal, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul din localitate (unde se află piesele originale, metopele de la monument). A fost ctitor al altor muzee din județul Constanța, precum cele de la Histria, Callatis sau Hârșova.
În calitatea sa de arheolog, a contribuit la descoperirea comorii numite Edificiul Roman cu Mozaic, obiectiv cu care Dobrogea se mândrește și astăzi. În aceeași calitate, a lucrat și a cercetat Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, cu ale sale magnifice piese Fortuna cu Pontos și Șarpele Glykon, piese emblematice ale Constanței, unice în lume și de o valoare inestimabilă. Ca director, s-a luptat să păstreze aceste piese în Constanța și le-a promovat extraordinar reușind astfel să crească prestigiul instituției la nivel național și internațional.
Datorită lui Rădulescu, muzeul de istorie funcționează astăzi în impunătoarea clădire a fostului Palat Comunal din Piața Ovidiu. Grație arheologului și directorului, astăzi, în bătrâna urbe Tomis, turiștii din întreaga lume pot admira cele două Parcuri Arheologice (de la Primărie și de la Catedrală) sau Termele romane de la Poarta 1.
În timpul conducerii sale la Constanța s-au descoperit Mormântul Pictat Hypogeu și mai multe bazilici ce ne spun povestea creștinismului tomitan de acum peste un mileniu și jumătate...
Grație conducătorului Rădulescu, la Constanța există astăzi Sesiunea Științifică Internațională Pontica, ce atrage anual nume mari ale arheologiei românești și mondiale, precum și Revista Pontica, ajunsă în 2018 la numărul 51. Rădulescu a fost inițiatorul acestei reviste și responsabilul ei timp de peste trei decenii.
Adrian V. Rădulescu este autorul singurei sinteze de istorie a Dobrogei. Împreună cu Ion Bitoleanu, el a scris „Istoria Românilor dintre Dunăre și Mare – Dobrogea“, apărută în 1979 și reeditată în 1998 sub titlul „Istoria Dobrogei“. A fost, de asemenea, cel care a avut ideea reluării revistei „Analele Dobrogei“, seria nouă, care a continuat astfel creația lui Constantin Brătescu, din perioada interbelică.
A luptat pentru conservarea și protejarea Complexului rupestru de la Murfatlar, a deschis și a cercetat șantierul arheologic de la Albești... În calitate de prefect, a luat decizii care au condus la dezvoltarea vieții culturale constănțene.
A luptat alături de alte personalități pentru înființarea Universității „Ovidius“, a fost primul rector al acesteia și a deschis Secția de Istorie Arheologie, pregătind specialiști care astăzi lucrează avându-l pe el, drept model.
Cei care l-au cunoscut îl văd și acum ca pe un tată spiritual, un mentor, un model și îi păstrează vie amintirea... Pentru Adrian V. Rădulescu vorbesc astăzi realizările sale...
Creatorul poate să dispară, însă creațiile lui, atunci când ele sunt deosebite, vor dăinui peste veacuri...
În Biblioteca Virtuală a site-ului ZIUA de Constanța, la secţiunea dedicată lui Adrian Rădulescu - Ctitorul, sunt disponibile evocări despre acesta, cartea Istoria Dobrogei, scrisă de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, precum şi un album cu fotografii foarte valoroase care îl înfăţişează pe marele istoric Adrian Rădulescu în diferite ipostaze. De asemenea, accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți descărca în format PDF revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale.
Despre Cristian Cealera
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile școlilor nr. 25 și nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoția 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licențiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanța. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
Citeşte şi:
AdrianV.Rădulescu - ctitorul De Ziua Educaţiei 2018, Adrian V. Rădulescu devine patronul spiritual al şcolii din comuna în care s-a născut (galerie foto)
Dobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)
Aproape întreaga suflare a satului s-a strâns și ea în curtea școlii generale, pentru a asista la un eveniment inedit, primul de acest gen din istoria localității...
Este ora 11.00, iar vremea a ținut cu noi, astfel că soarele încălzește asistența și ai impresia că este mai degrabă o zi de primăvară decât una de octombrie. Sosită de la Constanța, Fanfara RAJA „Muzica Apelor“ dă start festivității prin acorduri și marșuri vesele, iar copiii din comună, îmbrăcați în port național, abia se pot abține să nu încingă o horă muntenească.
Aceasta este atmosfera dinaintea festivității menite să celebreze memoria unui om deosebit, a personalității numite Adrian V. Rădulescu. S-a născut pe 16 august 1932, chiar în acest pitoresc sat călărășean, și a trecut la cele veșnice pe 5 mai 2000, la numai 68 de ani.
A fost arheolog, director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, primul rector al Universității „Ovidius“, primul primar al Constanței și primul prefect. A fost un profesor deosebit, un ctitor care a înființat muzee și un om ale cărui realizări sunt atât de multe, încât îți este greu să le înșiri simplu, pe o singură foaie de hârtie.
Un cercetător de talie internațională, un erudit și un diplomat care a reușit să își impună punctele de vedere într-o perioadă tulbure din istoria României. Dincolo de toate acestea, a fost un om de o generozitate fără egal și un creator care a modelat cariere, care a influențat pozitiv viețile tuturor celor care l-au cunoscut și care l-au iubit.
Acum, memoria lui Adrian V Rădulescu este celebrată în satul natal, în ultimul eveniment al unei campanii derulate de cotidianul ZIUA de Constanța, campanie ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste o lună.
Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul Ramon-Eugen Ilie, oficiază un Te deum, în amintirea eternă a omului care a fost Rădulescu. Urmează scurte alocuțiuni ale personalităților prezente. Despre Adrian V. Rădulescu și despre ce reprezintă el în istoria Dobrogei și în istoria comunei Dorobanțu vorbesc pe rând primarii orașelor Constanța și Călărași, Decebal Făgădău și Daniel Drăgulin, președintele CJ Călărași, Vasile Iluță, vicepreședintele CJ Constanța, Claudiu Palaz, senatorul Roxana Natalia Pațurcă și academicianul Ioan Opriș.
Urmează apoi cel mai important moment al evenimentului de la Dorobanțu: Anca Constantin - fiica profesorului Rădulescu dezvelește placa comemorativă ce consfințește schimbarea numelui unității de învățământ din Școala Gimnazială în Școala „Adrian Rădulescu“. Tocmai în ziua în care România celebrează Ziua Educației...
Aici, la această școală, în anii 40, copilul Adrian V. Rădulescu, fiu al preotului din sat, parcurgea primii ani de învățământ, pregătindu-se, poate fără să știe pe atunci, pentru o carieră plină de studiu și de realizări.
Acum, la mai bine de 18 ani de la trecerea la cele veșnice a profesorului Rădulescu, copiii din satul natal își onorează înaintașul, prin cântece, poezii și hore românești. Urmează, chiar într-una din sălile în care a învățat Rădulescu, difuzarea filmului documentar „Ctitorul“, film finanțat de ZIUA de Constanța și realizat de Imago Studio, cu sprijinul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Acesta este, să spunem, desfășurătorul unui eveniment frumos, care are menirea de a-i aduce profesorului Rădulescu un ultim omagiu. Atât festivitatea, cât și lunga campanie a cotidianului ZIUA de Constanța au fost de natură să evidențieze numeroasele fațete ale unei personalități care va rămâne mereu pe un piedestal, în panteonul celor care au avut realizări deosebite în Dobrogea.
Și pentru că satul Dorobanțu și-a onorat acum fiul satului, trebuie spus că întreaga campanie a ziarului Ziua de Constanța a pornit de la o idee... De la ideea redactorului șef Emilian Andrei, cel care este de asemenea originar din satul călărășean Dorobanțu. Nimic nu este întâmplător...
Pentru a demonstra încă o dată legitimitatea și logica unei astfel de campanii, pentru a evidenția faptul că este doar un act de normalitate atunci când cinstești memoria unui astfel de om, trebuie să enumerăm încă o dată câteva dintre realizările lui Adrian Rădulescu...
A condus Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța timp de peste trei decenii, din 1968 și până în 2000 (în două mandate, cu o întrerupere scurtă în perioada 1990-1991, când a fost primar și prefect). În calitatea sa de director, el a creat în 1977 Complexul Muzeal de la Adamclisi, cu cele trei obiective extraordinare de aici: Monumentul Triumfal, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul din localitate (unde se află piesele originale, metopele de la monument). A fost ctitor al altor muzee din județul Constanța, precum cele de la Histria, Callatis sau Hârșova.
În calitatea sa de arheolog, a contribuit la descoperirea comorii numite Edificiul Roman cu Mozaic, obiectiv cu care Dobrogea se mândrește și astăzi. În aceeași calitate, a lucrat și a cercetat Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, cu ale sale magnifice piese Fortuna cu Pontos și Șarpele Glykon, piese emblematice ale Constanței, unice în lume și de o valoare inestimabilă. Ca director, s-a luptat să păstreze aceste piese în Constanța și le-a promovat extraordinar reușind astfel să crească prestigiul instituției la nivel național și internațional.
Datorită lui Rădulescu, muzeul de istorie funcționează astăzi în impunătoarea clădire a fostului Palat Comunal din Piața Ovidiu. Grație arheologului și directorului, astăzi, în bătrâna urbe Tomis, turiștii din întreaga lume pot admira cele două Parcuri Arheologice (de la Primărie și de la Catedrală) sau Termele romane de la Poarta 1.
În timpul conducerii sale la Constanța s-au descoperit Mormântul Pictat Hypogeu și mai multe bazilici ce ne spun povestea creștinismului tomitan de acum peste un mileniu și jumătate...
Grație conducătorului Rădulescu, la Constanța există astăzi Sesiunea Științifică Internațională Pontica, ce atrage anual nume mari ale arheologiei românești și mondiale, precum și Revista Pontica, ajunsă în 2018 la numărul 51. Rădulescu a fost inițiatorul acestei reviste și responsabilul ei timp de peste trei decenii.
Adrian V. Rădulescu este autorul singurei sinteze de istorie a Dobrogei. Împreună cu Ion Bitoleanu, el a scris „Istoria Românilor dintre Dunăre și Mare – Dobrogea“, apărută în 1979 și reeditată în 1998 sub titlul „Istoria Dobrogei“. A fost, de asemenea, cel care a avut ideea reluării revistei „Analele Dobrogei“, seria nouă, care a continuat astfel creația lui Constantin Brătescu, din perioada interbelică.
A luptat pentru conservarea și protejarea Complexului rupestru de la Murfatlar, a deschis și a cercetat șantierul arheologic de la Albești... În calitate de prefect, a luat decizii care au condus la dezvoltarea vieții culturale constănțene.
A luptat alături de alte personalități pentru înființarea Universității „Ovidius“, a fost primul rector al acesteia și a deschis Secția de Istorie Arheologie, pregătind specialiști care astăzi lucrează avându-l pe el, drept model.
Cei care l-au cunoscut îl văd și acum ca pe un tată spiritual, un mentor, un model și îi păstrează vie amintirea... Pentru Adrian V. Rădulescu vorbesc astăzi realizările sale...
Creatorul poate să dispară, însă creațiile lui, atunci când ele sunt deosebite, vor dăinui peste veacuri...
În Biblioteca Virtuală a site-ului ZIUA de Constanța, la secţiunea dedicată lui Adrian Rădulescu - Ctitorul, sunt disponibile evocări despre acesta, cartea Istoria Dobrogei, scrisă de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, precum şi un album cu fotografii foarte valoroase care îl înfăţişează pe marele istoric Adrian Rădulescu în diferite ipostaze. De asemenea, accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți descărca în format PDF revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale.
Despre Cristian Cealera
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile școlilor nr. 25 și nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoția 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licențiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanța. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
Citeşte şi:
AdrianV.Rădulescu - ctitorul De Ziua Educaţiei 2018, Adrian V. Rădulescu devine patronul spiritual al şcolii din comuna în care s-a născut (galerie foto)
Dobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii