„Cel care cunoaște trecutul istoric al Dobrogei nu va lua drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa“. Ion Th. Simionescu

Ion Simionescu s-a născut în data de 10 iulie 1873, la Fântânele, în județul Bacău, și a decedat la 7 ianuarie 1944, în București. Simionescu este cunoscut ca geolog, dar și ca naturalist de anvergură. A fost interesat în principal de geografie și biologie. Profesor universitar și academician, a promovat frumusețile țării și militat pentru culturalizarea maselor.
 
 

 
Rămânând orfan, a fost nevoit să se mute la Botoșani, unde a fost crescut de bunica sa. După absolvirea Școlii nr. 1 „Marchian” și a Liceului „Laurian” din Botoșani, a intrat la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași. A fost coleg de școală cu Nicolae Iorga. La facultate a fost remarcat de profesorii săi. A fost unul dintre discipolii chimistului Petru Poni și al geologului Grigore Cobălcescu. Apoi, s-a specializat în geologie și paleontologie.
 
La vârsta de 27 de ani, în anul 1900, Simionescu a devenit profesor la Universitatea din Iași, iar doi ani mai târziu a fost chemat la București pentru a-l succeda la catedra de geologie pe Sabba Ștefănescu. De menționat că Ion Theodor Simionescu este tatăl celebrei autoare de cărți culinare Sanda Marin.
 
S-a făcut remarcat și prin numeroase cărți și activități de popularizare a științei în rândul publicului larg. Profesor aproape trei decenii la Iași și 10 ani la București, Simionescu este autorul singurului „Tratat de geologie” din literatura de specialitate din țară, în care a folosit aproape integral materialul oferit de „pământul românesc”.
 
Dintre lucrările sale, amintim: „Tinere, cunoaște-ți țara!”, publicată în anul 1983, „Tinere, cunoaște-ți arborii”, publicată în același an, „Tinere, cunoaște-ți neamul”, care vede lumina tiparului în anul 1941, „Pitorescul României”, „Țara noastră”, „Colțuri de țară”, „Mânăstiri din țară, Satele din România”.
 
Ion Th. Simionescu a fost și un mare pedagog și educator, organizator al învățământului românesc de toate gradele. Tot el a mai fost învestit în cadrul Ministerului Educației Naționale. În anul 1939 a fost președinte al Consiliului Permanent al Ministerului.
 

Extrem de apreciat pentru interesul său față de geologie și paleontologie, lui Ion Theodor Simionescu i-a fost recunoscută înalta autoritate de savant și om de cultură, primind numeroase demnități științifice. Printre acestea se numără cea de președinte al Societății Române de Științe, președinte al Societății de Geologie, dar și președinte al Academiei Române.
 
Lucrările sale de paleontologie și stratigrafie au fost folosite în elaborarea unor mari tratate și monografii, publicate de-a lungul anilor. Opera lui Simionescu a rămas în istoria românilor ca fiind o bază de abordare a realităților paleontologice din estul Europei.
 
Ion Theodor Simionescu a colaborat și cu reviste de cultură, iar printre ele se regăsește și revista „Analele Dobrogei”. El publică în numărul 3, anul I, 1920, un articol intitulat, simplu, „Dobrogea”, în care descrie această bogată zonă, text din care redăm un pasaj reprezentativ: „Cel care cunoaște trecutul istoric al Dobrogei și a călcat mai îndelung pământul ei, observând oameni, locuri și lucruri, acela nu va lua drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa. Ai crede că un uriaș din vremea legendelor, vroind să facă o jucărie pentru vre-un copil de al său, a făurit acest pământ scump nouă, încingându-l cu lanț de ape din trei părți”.
 
Puteți citi articolul integral accesând Biblioteca Virtuală.
 
Imaginea face parte din Fondul Documentar  „Dobrogea de ieri și de azi“ și poate fi vizualizată și aici.

 
Citește și:
 
#CiteșteDobrogea Muzeu regional dobrogean, visul de acum un secol al academicianului Ion Simionescu. Lucrări din Bibilioteca virtuală ZIUA de Constanța