#citeșteDobrogea „De vorbă cu țăranii dobrogeni“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Parcurgând rând cu rând revista Societății Culturale Dobrogene, „Analele Dobrogei”, pentru a aduce în atenția cititorilor materiale menite a le stârni interesul, am descoperit un articol al „etnografului Dobrogei”, Alexandru P. Arbore. Articolul, intitulat „De vorbă cu țăranii dobrogeni”, poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală începând cu pagina 60/321 din numărul 3, anul IV, 1923 al „Analelor Dobrogei”.
 

 
Alexandru P. Arbore ne prezintă obiceiurile de nuntă din Dobrogea, atât la românii dobrogeni, cât și la turcii și bulgarii dobrogeni. „La logodnă se socotesc câți galbini ari sâ deie n'irili n'iresii șâ n-ireasa sâ-mpacâ ci-ari să deie n'irilui șâ soacrâi. Joi, spre nuntâ, vin trepădătoarili șâ coc pâni, fac colaci. Pi n'iri vineri sara îl radi, îl spalâ flăcăi, iar surorili îl plâng”.
 
Alexandru P. Arbore a fost un deosebit cercetător al istoriei şi etnografiei diferitelor grupuri etnice din Dobrogea. S-a născut pe 20 iunie 1890, în comuna Cucuteni, judeţul Iaşi, şi a murit pe 1 martie 1953. A absolvit şcoala primară în comuna natală, iar liceul în Iaşi. A crescut într-o familie de preoţi.
 
Personalitate importantă a culturii româneşti din perioada interbelică, el a contribuit la dezvoltarea domeniului cercetării ştiinţifice. Al. P. Arbore a fost elev al lui O. Densuşianu şi al lui I. Bianu, care au văzut în el un deosebit discipol şi student, astfel că în anii studenţiei devine mâna dreaptă a lui Nicolae Iorga.
Textele sale erau încărcate de patriotism. După ce a fost demobilizat din armată, a făcut parte din cei cinci profesori care, după evenimentele istorice importante petrecute în 1918, au fost aleşi să predea la Sibiu limbile română şi latină.
 
Rolul important pe care l-a avut Alexandru P. Arbore a fost acela de a aprofunda trecutul Dobrogei, contribuind la studierea şi elucidarea istoriei şi a etnografiei diferitelor populaţii de pe teritoriul Dobrogei.
 
Contemporan cu naşterea revistelor „Analele Dobrogei” şi „Arhiva Dobrogei”, a avut un rol hotărâtor în evoluţia preocupărilor istorice şi etnografice. A publicat în paginile revistelor de cultură articole documentate despre turci, slavi, germani, greci sau raguzani.
 

Acesta  nu s-a limitat la descrierea regiunii din punct de vedere istoric şi etnografic, ci a realizat şi studii de sinteză referitoare la rolul culturii. Alexandru P. Arbore scria despre Dobrogea: „Având un material etnologic şi etnografic unic în Europa, este de cel mai mare interes ca ştiinţa românească în special să procedeze la studiul lui amănunţit şi sistematic, pentru a nu se mai repeta şi altădată la noi de a fi contribuabilii acestei ştiinţe străine, consacrându-ne astfel ţara şi realităţile din ea prin mentalitatea şi munca altora”.
 
Întorcându-ne la articolul „De vorbă cu țăranii dobrogeni”, Alexandru P. Arbore scria: „Nunta la bulgarii dobrogeni. Când se logodesc, sâ duc șâ fac orbili, se lasâ o ploscâ cu vin și c-un galben la ploscâ. Șâ Duminicâ sara sâ duc sâ logodesc. Duc di la n'iri jumătăți de mâncări pân la cucoș: di la cucoș duc di la n'ireasâ, acasâ la n'ireasâ. N'irili îi duci schimburili n'iresii, galbini, brăţări, brâu, rochi, fes, bariz, zali (sacsâi). Ş'apoi n'ireasa îi 'dă n'irilui izmeni, cămeşi, brâu șâ ciorachi“.


Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul IV, numărul 3, 1923.
 
DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai  drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citește și:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea „La ţărmul mării“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa