#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

În volumul istoricului constănțean Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei. (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, apărut în anul 1999, descoperim un eseu intitulat „Considerațiuni asupra Dobrogei“, semnat de Grigore Cobălcescu, prestigios geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române.
 

 
Articolul este datat 4 august 1878, a apărut inițial în revista „Steaua României” II, nr.167 bis și a fost prilejuit de revenirea la patria-mamă a ținutului dintre Dunăre și mare. G. Cobălcescu folosește această ocazie pentru a trece în revistă starea de lucruri din punct de vedere istoric, strategic, politic și social:
 

„Vrend-nevrend, ne-am făcut stăpâni pre Dobrogea. Astfeliu au vrut Europa, n'avem de cât a vroi şi noi tot astfeliu. Orice iritaţiune, ori-ce reservă în primirea faptului îndeplinit, ar fi o mare greşală politică, căci, dacă nu ne-ar aduce complicaţiuni funeste, ne-ar pune, cel puţin, într-o posiţiune delicată faţă de Rusia, făcendu-i o ameninţare permanentă, care ne-ar lipsi de concursul ce ea ar pute a ne da în numerosele interese cari ne pot privi în viitoriu. Şi apoi, ori-ce reservă n'ar fi decît de utilitate imaginară, revendicarea putendu-se face, în virtutea faptelor, şi fără prealabile reserve. Astfeliu fiind faptele, nu credem alta nimic oportun decît de a ne privi Dobrogea ca proprietatea nostră şi a ne cugeta la ce avem de făcut, spre a trage din această proprietate tote folosele legitime şi, mai cu seamă, a căta să facem mulţumiţi pe locuitorii de numerose naţionalităţi, cari impoporeză această ţară şi a-i infraţi cu noi.”
 
Revenind însă la domeniul său de competență, profesorul paleontolog simte de cuviință să facă o informare asupra structurii geografice și geologice a pământului dobrogean, oferind date utile și interesante:
„Partea Dobrogei cedată României, presupunînd că comisiunea Europeană de delimitare, va trage o linie dreptă ca fruntarie de la Silistra la Mangalia, are împreună cu Delta Dunărei o întindere de 13.700 kilometri patraţi aprope, sau 250 mile geografice patrate. Dintre aceste, 3.820 kilometri patraţi sau aprope 70 mile geografice patrate constau în locuri acoperite de mlaştini cu puţine locuri cultivabile şi anume, 2030 între braţele Dunărei, 680 între lacul Raselm sau Ramsin şi Dunărea, 411 între Macin, Galaţi şi Isacce şi cu bălţi din care 364 acoperite de laguna Ramsin, 336 de lagunele Golovistea, Smeoica şi Sinoia.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF 

Să menţionăm, în trecăt că Bassarabia luată de Rusia are o întindere de 7.750 kil. patraţi sau 143 mile patrate, din care 720 acoperiţi cu bălţi şi 730 cu mlaştini, adică peste tot 1.450 kilometri patraţi sau 27 mile geogr. patrate. Ceea ce arată că am câştigat o întindere de loc locuibil de 74 mile patrate sau 570.000 falei. Dobrogea se pote împărţi geografic in doue părţi: una situată la nord de valul lui Traian sau de calea ferată de la Cernavoda la Kustinge, care formeză o peninsulă înconjurată de marea şi de Dunărea, şi alta la sudul acestui val, între riul Taban, Dunărea şi Marea.
 
Partea Dobrogei locuită, cu întindere de 190 mile pătrate, presintă o regiune muntosă şi una delurosă ce corespund esact cu divisiunile precedente: cea muntosă este partea nordică, cea delurosă este cea sudică. Intre diversele catene ce cutrieră regiunea muntosă, se înseamnă mai întâiu, acea de la nord ce urmeză ţermul Dunărei de la Macin pănă la Mahmudia, prezentând în muntele Tapşan o altitudine de 300 şi în vîrful Isaccei 390 metri.
 
Din acestă catenă purcede, dintre Macin şi Isacce, culmea centrală care se îndreptă spre sud-ost trecend prin mijlocul peninsulei şi se termină la Kiustinge. Ea dă ramuri şi cătră Dunărea şi cătră Marea Neagră şi prezenteză cătră fluviu vîrfurile Alabajor de I 05 şi vîrful Neamţului (Deutsche Tepe) de 127 metri; ear din spre marea, înălţimi ce ajung asemine a trece peste 200 metri; astfeliu acele de la Kiustinge prezintă 80 metri, acele de lîngă Kucister 177, de la Satiskioi 200 şi vîrful Babei lăngă Babadagh 209 metri înălţime. Înălţimile ce cutreieră regiunea delurosă formează ramificaţii prea complicate spre a fi caracterisate într'un mod general, ele ajung pănă la altitudinea de 160 metri, astfeliu este inalţimea dealului Sapata de la sud-ost de Rasova, şi dealul Hameslik-Bairi ce prezintă 166 metri. Riurile ce cutrieră Dobrogea, de şi de mică importanţă, sînt însă vii şi răpezi; cele mai însemnate din 73 ele sunt Tasăul, ce se varsă în laguna de asemine numire, Telica, Taica şi Slava, cari, străbătend lacul de la Babadah, se varsă în laguna Ramsin; adaogim încă Românul, Boasicul şi Tabanul ce se varsă în Dunărea. Dintre lacuri, afară de lagunele menţionate mai sus, se însemnă încă Gârlica, Olteana, Mirlanul şi Cocărleana; dintre lagune, Kanarakioi, Tusla şi sinul Mangaliei.
 
Regiunea muntosă, mai întregă, este constituită fundamental din scisturi cristaline, tărim ce este zacătorea principală a mineralelor metalifere; cătră Dunărea însă, atît spre nord cât şi spre vest, se află terîmuri sedimentare de vîrstă ecundară care încep cu triasul şi se termină cu terimul cridos mijlociu. Terîmurile terțiare lipsesc cu totul din peninsulă. Partea situată la sudul istmului este constituită mai ales din terim cretaceu superior şi în partea dinspre marea şi dinspre Dunărea din terim eocen. Terimul cretaceu de aice este format din gresuri, din calcaruri, luturi mămose, calcar mărnos, luturi şi conglomerate; cel eocen, din calcar numulitic, gres şi mame. Tote aceste roci tertiare zac aprope orizontal. Roci eruptive nu esistă în Dobrogea.”

 

Mai regăsim în articol informații despre populația teritoriului, viitorul port Constanța („sinul de la Kiustinge”) sau necesitatea podului „preste” Dunăre.
 
Sursa foto: Arhivă personală Dan Șambra
 
#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteți afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.


Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Generalul Averescu, aclamat în Piața Ovidiu din Constanța