#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Astăzi încheiem capitolul legat de obiceiurile la macedoneni, aşa cum ne-au fost ele prezentate în monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“ de către prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, lucrare ce face parte dintr-o colecţie rară de cărţi pe care ZIUA de Constanţa le oferă spre lecturare, în format digitalizat, tuturor celor interesaţi, în Biblioteca Virtuală, sugestiv intitulată Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.



Fără prea multe tălmăciri, autorul ne prezintă într-o primă fază prevestirile din lumea fizică. 
 

„Dacă se întâmplă vreodată să cadă icoana, aromânii se tem că o mare nenorocire se va abate peste capul acelei familii. Oul roşu păstrat de la Paşti, spărgându-se, e semn că anul acela va aduce nenorocire.

Când se întâmplă ca pirustia (pirostirea) pe care se pun vasele de bucătărie să producă scântei, este semn bun: se vor primi bani de undeva. De aceea se mai obişnuieşte a se număra bani tot timpul cât pirostia produce scântei cu credinţa că atâţi bani vor veni câţi s-au numărat.

Când se deschide uşa singură e semn că vor veni musafiri. Când lampa e aprinsă şi se sparge sticla sau când se varsă untdelemnul se spune că familia va suferi o pagubă.

Dacă se întâmplă unei femei să-i cadă fusul, învârtindu-se, vor veni oaspeţi. E un semn bun dacă se varsă vinul“.

„Cucuveaua cântând deasupra unei case anunţă moartea cuiva din casă. Când câinele face groapă în pământ, se va abate o mare nenorocire asupra stăpânilor.

Cântarea cocoşului în amurg e semn că se va schimba timpul. Când celui care a pornit la drum îi iese un iepure înainte e semn că nu-i va merge bine. Cocoşul care scormoneşte în paie sau găina care se scutură anunţă oaspeţi.

Şoarecii care rod hainele din casă arată că familia va suferi o pagubă. Oaia care behăie de mai multe ori la rând prevesteşte o întâmplarea rea“.