#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Digitalizarea revistei „Analele Dobrogei” oferă publicului cititor, azi, şansa de a descoperi în numărul 3 al publicaţiei, din anul 1920, începând cu pagina 355, la capitolul „Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea - Înainte de 1877”, semnat de I.N. Roman, o perspectivă a românilor din Dobrogea, în viziunea agronomului şi statisticianului român Ion Ionescu de la Brad.
 
Articolul se detaşează de celelalte prin faptul că Ion Ionescu de la Brad ne împărtăşeşte observaţiile şi ideile sale referitoare la provincie, dar şi sentimentele naţionaliste pe care le resimte. Totodată, această amintire a trecutului abundă în descrieri ale plaiurilor dobrogene, ale satelor din anii 1850. Melanjul de etnii din această zonă este un element pe care l-a remarcat autorul, mai cu seamă despre stările morale şi culturale româneşti.
 
Urmează câteva paragrafe din scrierea lui Ion Ionescu de la Brad, ce pot fi citite în întregime AICI.
„«Nu este ţară pe lume» - zicea Ion lonescu-dela-Brad,- «care, într’ aşa îngustă întindere de pământ, să cuprindă mai multe monumente artistice, ca Dobrogea... «Din distanţă în distanţă» - adaugă el, - «foarte aproape una
de alta, pe movile şi pe dealuri, se văd ruinele cetăţuilor romane, atât pe ţărmurile Mării, cât şi pe malul Dunărei. Asemenea, în mijlocul ţării, se văd, din zare în zare, deosebi de ruinele de cetăţi, atât de multe movile naturale şi artificiale, încât, de le-am privi ca morminte de oşti, - din care multe şi sunt, - am putea zice că Romanul în Dobrogea calcă pretutindeni pe
ruinile măririi strămoşilor săi.
 
Pentru un arheolog român, Dobrogea antică este o mină nouă şi înavuţită. Cetăţuile române, dărâmate de toate gintele ce au călcat pe pământul Dobrogei, sunt semne învederate de temeiurile ce aveau Romanii de a vedea năvălind pe acolea asupra lor, ca prin o poartă firească, toate neamurile barbare din Europa şi Asia. Căile de la mare la Dunăre sunt făcute de Romani, strămoşii Românilor. Aşa, între altele, este un drum aşternut cu piatră, care merge paralel cu şanţul, căruia Turcii, împreună cu celelalte popoare, ii zic şanţul lui Traian; alt drum merge dela Silistra la Balcic....
 
«Coloanele de marmură şi de granit, capitelurile de stilul cel mai curat, ornamentele iscusite ce zac în ruine sunt o dovadă încredinţătoare că Românii au ocupat locurile acestea pe când
artele la dânşii ajunseseră la cel mai înalt grad de înflorire. La Kiustenge, vezi idoli scobiţi cu o iscusinţă, pot zice, neimitată încă. Tot acolo, în zid, am găsit o piatră cu două capete de bou, înconjurate cu ghirlandă şi despărţite cu stele, piatră ce seamănă cu ornamentele casei municipale din Turin; un aghezmatar mare, de marmoră, sculptat întocmai ca benisteriul din Pissa: zidul de la Mangalia, care formează portul ruinat, seamană cu cel de la Civita Vecchia: templul Dianei dela Amcerea, desgropat de călugării români, cari şi-au făcut acolea o mânăstire; templul dela Nicoliţel, cetate zisă a lui Traian, prefăcut în biserică; stavilă de piatră pe drumul Silistrei şi o mulţime de alte asemenea lucruri ramase din vechea strălucire a Dobrogei, sunt o dovadă de înrâurirea popoarelor apusene asupra acestei ţări, pe marginile între Europa şi Asia»“.
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 

Citeşte şi:


#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanţa lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța