#citeșteDobrogea Surorile Florica și Marcela Cordescu, gemene și în creație plastică

În Dobrogea s-au născut personalități luminoase ale științei și culturii românești: Panait Cerna, sensibilul cântăreț al frumuseții morale, Gheorghe Munteanu Murgoci, geologul însuflețit de idealurile științei pe care o servea cu mare pasiune, dirijorul reputat George Georgescu, pictorul Alex. Ciucurencu, sculptorul Ion Jalea, compozitorul Ion Chirescu, romanticul și mereu tânărul poet Grigore Sălceanu, o serie de sculptori și pictori: Gheorghe Sârbu, Stavru Tarasov, Lucian Grigorescu, surorile Marcela și Florica Cordescu. La Constanța și Mangalia, adevărate focare de creație artistică, s-au întâlnit maeștrii culorilor din România: Pallady, Tonitza, Steriade, Dărescu, Adrian Maniu.
 

 
Astăzi se împlinesc 106 ani de la nașterea surorilor gemene Florica Cordescu-Jebeleanu (pictoriţă şi graficiană) și Marcela Cordescu (graficiană), a căror carieră se împleteşte cu pictura şi ilustraţia.
 

Florica Cordescu - destin tumultuos

 
„Artistă lucidă, însufleţită de idealuri înaintate ale epocii, Florica Cordescu Jebeleanu a fost mereu în primele rânduri ale artei noastre militante, cu faţa deschisă spre o lume nouă, spre oamenii care o înalţă prin crezul şi munca lor” - nota scriitorul român Ion Brad despre ilustratoarea şi graficiana Florica Cordescu Jebeleanu.
 
Născută la Constanţa la 10 mai 1913, Florica Cordescu a studiat la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, afirmându-se ca artist plastic încă din 1933. Din 1944, numele ei devine tot mai cunoscut, fiind direct legat de expoziţiile româneşti şi internaţionale importante ale vremii. În 1964 îi este conferită distincţia de „Artist Emerit”.
 
A fost căsătorită cu academicianul, poetul, publicistul și traducătorul Eugen Jebelanu (24 aprilie 1911, Câmpina - 21 august 1991, București), al cărui volum „Elegie pentru floarea secerată” l-a ilustrat. Florica este asociată intens cu pictorul Anatol Vulpe (17 februarie 1907- 6 aprilie 1946), care a influenţat-o pe toate planurile, având şi o relaţie pasional-profesională destul de lungă, începută în 1933, când artista avea doar 20 de ani.
 
În 1946, în vremurile tulburi de după război, când Bucureştiul era plin de oameni înarmaţi, soldaţi sovietici, dar şi de alţi bandiţi, pictorul Anatol Vulpe este ciuruit la ceas de seară, având doar 39 de ani. Cade alături de el şi Elena Bogdan, prietenă a gemenelor artiste, dar şi a pictorului, cu care voia să rămână după ce urma să divorţeze de soţul său, inginerul Ovidiu Bogdan, nimeni altul decât fratele pictorului Catul Bogdan.
 
Undeva, în spate, apare şi poetul Eugen Jebeleanu, pentru care Florica îl părăsise pe Anatol Vulpe şi avea să îi fie soţ. Se stinge din viaţa, în anul 1965, la Sinaia, tocmai când se pregătea intens pentru o nouă expoziţie.

 

Marcela Cordescu, mai cunoscută drept ilustrator de carte pentru copii

 
La fel de cunoscută în domeniul artelor plastice este şi sora sa geamănă, Marcela Cordescu, ambele fiind elevele profesorului Jean Steriadi (29 octombrie 1880 - 23 noiembrie 1956).
Începe să expună din 1929, iar în 1933, la Salonul oficial de pictură obține premiul de portret. Din 1946 până în 1952 participă cu lucrări de artă monumentală la expozițiile din Budapesta, Poznan, Praga.
 
La București continuă să lucreze compoziții de pictură monumentală pentru diferite expoziții și panouri pentru Expoziția Festivalului Tineretului și Studenților. Execută și picturi murale la Clubul Uzinelor „Republica” și la Palatul sporturilor din Constanța. Sfârşitul vieţii (1984) o găseşte pe artista constănţeană la Bucureşti.
 
Dacă Florica a realizat superbe ilustraţii la scrierile soţului său, Eugen Jebeleanu, Marcela s-a ocupat de mituri şi legende, mai ales, într-un mod irepetabil, de „Marile legende ale lumii", de Alexandru Mitru. Desenele sale se regăsesc, în mare măsură, în cărţile pentru copii, cum ar fi „Micul Muck” de W. Hauff, „Basmele omului”, de Vladimir Colin, sau „Făt Frumos din lacrimă”, de Mihail Eminescu.