#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. RUŞII. Masacru în CONSTANŢA
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931): Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de
11 May, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3427
Marime text
„Dacă Bulgarii au fost împinşi de alţii pe scena istoriei, Ruşii au venit, chemaţi fiind de Împăraţii bizantini. Domnea peste Chazari (Ruşi) pe atunci (957) Sviatoslav, sub regenţa mamei sale, Olga. El a fost chemat de Nicefor Focas, pentru a supune pe Bulgari.
Călugarul Nestor - patriarhul cronicarilor ruşi - ni lasă o notiţă foarte scurtă: «În anul 967 - zice Nestor - Sviatoslav trece Dunărea împotriva Bulgarilor, pe care îi bate şi le ia 80 oraşe. El s’a stabilit ca Prinţ în Pereiaslavetz şi primeşte tribut dela Greci».
În amănunţit această campanie, ce ne interesează mult, s’a petrecut astfel:
Dela Kiew, Sviatoslav a coborât în monoxile (pirogi) pe Nipru şi, ajungând la gurile Dunării, a intrat pe unul din braţe (foarte probabil Kilia). În August 967, Ruşii debarcară pe dreapta fluviului - poate pe la Isaccea - pe unde Ţarul Petru (927-969)
li eşi înainte cu 30.000 Bulgari. Speriaţi de strigătele de razboi «care ar fi făcut să moară de frică pâna şi pasările cerului» - zice cronicarul Cedrenus (n.a. cronicar bizantin) - Bulgarii luară fuga şi nu se opresc decât subt zidurile cetăţii Dorystolon. Nici aici n’au opus vre-o rezistenţă, ci Ţarul Petru, bolnav, a fost fugărit pâna la Marele Pereiaslavetz (lânga Eski-Stambul. De atunci s’a mutat capitala Ţaratului bulgar, aci, şi aci a ramas; iar la Micul ereiaslavetz, s’a stabilit Sviatoslav). Petru moare de durere, la 30 lanuarie 969.
Ţinuturile prin care au trecut Ruşii, n’au fost niciodată mai oribil masacrate, iar oraşele distruse din temelii, dacă le mai aveau. De sigur, că şi Constanţa n’a avut o soartă mai bună.
După moartea lui Petru, regatul bulgar s’a împărţit în două: la apus domnea Şişman I (cu fiii săi David, Moise, Aron si Samuel); iar în partea răsăriteană domniră cat-va timp fiii lui Petru, Boris şi Roman.
Să urmarim pe Sviatoslav, chemat de mama lui, bolnavă, Olga, s’a dus la Kiew, unde după ce o îngroapă (primăvara anului 969) veni la Pereiaslavetz cu gândul să atace pe Bizantini. Nicefor Focas, văzând greşală ce a făcut, de a chema pe Ruşi contra Bulgarilor, căută să se pună bine cu aceştia din urmă.
Sviatoslav nu li dete răgaz, ci îi atacă cu 60.000 luptători.Tot Nordul Bulgariei răsăritene cade în mâinile Ruşilor care ocupară şi Marele Pereiaslavetz. Boris şi Roman sunt luaţi prizionieri. Focas a omorât la 10 Decembrie 969 pe Ion Tzimiskes, care-i ocupă tronul. În primăvara anului 970, Ruşii trec Balcanii şi înaintează până subt zidurile Constantinopolului, dar sunt respinşi.
CONSTANŢA, bucuroasă să scape de sub jugul Ruşilor
Tzimiskes pedeoparte trimete o flotă, care să le taie retragerea peste Dunare; iar el cu grosul forţelor înaintează pâna la Dorystolon. În drum Tzimiskes supuse mai multe oraşe, între care Cedrenus pomeneste şi de Constanţia, care era bună bucuroasă să scape de sub jugul Ruşilor.
Din Aprilie, până la 25 lulie 972, Sviatoslav a susţinut atacurile; dar în sfârşit e nevoit să se retragă tot cu pirogile - pe Dunăre şi Mare - aşa cum venise. Pe la începutul anului 973 hărţuite necontenit de Pecenegi (Sviatoslav pieri) - rămăşiţele Ruşilor ajung la Kiew. Tzimiskes întinde graniţa Imperiului şi peste Bulgaria răsăriteană, până la Dunăre. Peste noua provincie puse un strateg, cu reşedinţa în Dorystolon.
Împăratul moare la 10 lanuarie 976 şi pe tronul bizantin se suie Vasile II-lea Bulgaroctonul. Până la 1018, el supuse amândouă Bulgariile, şi ajunse la Dunăre, pe (ţărmul stâng al căreia stăpâniau Pecenegii). Tomis-Constanţia revine în vechia stăpânire bizantină; dar în ce stare trebuie să fi fost după atâtea năvăliri, devastări şi distrugeri!
Dorystolon capătă din ce în ce o mare însemnatate administrativă, militară, economică şi bisericească. După fuga patriarhului bulgar, Damian, bizantinii numesc un episcop, care ţinea de Constantinopol.
Voi stărui ceva mai mult asupra Ducatului Paristrion - aşa se numia ţinutul cu centru administrativ şi militar la Dorystolon. Până atunci să povestesc - după cronicarii vremurilor - năvălirea şi stăpânirea Pecenegilor în Dobrogia.
NOTĂ
Potrivit Wikipedia:
1. „Sviatoslav I al Kievului (Sviatoslav Igorevici) a fost un cneaz al Rusiei Kievene, conducând între 945-972. Cronica vremurilor trecute îl consemnează ca fiind primul conducător al Rusiei Kievene cu nume slavon, toţi cei de dinaintea sa (urmaşii lui Ruric) având nume din limba nordică veche.
2. Nicefor al II-lea Focas (sau Nichifor II Phocas) a fost un împărat bizantin din dinastia macedoneană. A domnit între anii 963-969“.
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanța“ , disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“ .
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
#citeştemaideparte
#capitolul II. RUŞII
#TOMI-CONSTANŢA CARTE (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
Citește și:
Tomi - Constanța, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii