#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanța la 1872 - „străzile sunt pline de bucăți cu inscripțiuni, coloane și sculpturi“

„Cu puțin înaintea războiului nostru pentru independență, Constanța este descrisă de E. Isambert, membru al societății de geografie din Paris. El o vizitase prin 1872. Kustendje, situată pe un promontoriu al Mării Negre, țărmurit de stânci drepte de 100 picioare, e un orășel de 3-4000 locuitori, dintre care vre-o mie Greci mici comersanți. Kustendje este reședința unei cazale (plasă) care ține de sandjacul Varnei. Portul său, vizitat de câteva corăbii care încarcă grâu și lână pentru Constantinopol este un golf deschis foarte puțin adânc și expus vânturilor destul de periculoase, mai ales că orășelul e lipsit cu desăvârșire de cele necesare unui bun confort.


 
În schimb însă e plin de ruini ale antichității. În nici o parte, din toată regiunea vecină Dunării nu sunt resturi mai importante. Străzile sunt pline de bucăți cu inscripțiuni, coloane și sculpturi. Toate casele turcești, ruinate azi, au fost clădite din bucăți împrăștiate ale edificiilor vechi. Vezi ici o friză greacă ce servește de temelie unui zid roman; mai încolo cărămizi romane servesc de trepte scărilor unei case turcești; iar piedestalul vre-unui Împărat - poate - stă ascuns pe piața publică (meidan) între bălării sălbatece. Mai departe o adăpătoare de vite e săpată într’un bloc de piatră, din care se mai păstrează câteva inscripțiuni mutilate.
 
Împrejurul orașului pământul e plin de resturi antice împrăștiate. Urmărind zidul înconjurător se vede la începutul unei râpi, chiar pe malul Mării, urmele unei construcțiuni gigantice, pe care le poți recunoaște ușor a fi fost un zid vechiu. Foarte aproape de aci subt un tumulus, două mici coloane de granit verde stau trântite pe pământ, la o mică depărtare una de alta, în mijlocul unor mărețe blocuri de marmoră.
 
Aceste diferite urme stabilesc neîndoios existența unui oraș vechiu considerabil pe locul actualei Kustendje. Deci acest oraș nu e altul decât anticul Tomis, metropola Pontului, dintre Istropolis și Callatis. Și aceasta se deduce din inscripțiile găsite și aduse în Franța de inginerul L. Lalanne și de intendentul Blondeau. Ele sunt în număr de zece și au fost descifrate de Leon Regnier, care identifică actuala Kustendje cu anticul Tomis. Orașul poartă încă și acum numele de Constandza, afară de cel turcesc, își încheie Isambert articolul său luat în mare parte după Camille Allard.“
 
#citeștemaideparte
#capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje
#TOMI-CONSTANTA monografie(1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 

Mai multe despre istoria Tomi aflați din monografia „Tomi - Constanța“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

 

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

#citeșteDobrogea TOMI-CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeKustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeDobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris și holeră

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanța la 1859. Un orășel mic și friguros

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeTătarii și cazacii în Dobrogea

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Pe locul Catedralei „Sf. Petru și Pavel“ era un cimitir turcesc

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje. Englezii la Constanța - „orașul renăscu ca prin farmec“