#DobrogeaDigitală Simion Tavitian, profesionalism și discreție, mereu în slujba Dobrogei
#DobrogeaDigitală: Simion Tavitian, profesionalism și discreție, mereu în slujba DobrogeiA fost un remarcabil ziarist, scriitor, memorialist, pertinent comentator de politică externă, pasionat filatelist. De asemenea, a fost membru al Uniunii Internaţionale a Ziariştilor, membru al Ligii Navale Române, membru de onoare al Federaţiei Filatelice Române și președinte al Asociaţiei Filateliştilor „Tomis“. În 1995 a pus bazele „Magazinului de Filatelie, Cartofilie şi Numismatică”, publicaţie singulară în România, difuzată în 27 de ţări şi distinsă cu premii la saloane de profil din România şi străinătate.
A debutat ca romancier, în anul 1948, cu volumul „Dragoste şi destin”, după care prolificul scriitor și publicist și-a pus semnătura pe nu mai puțin de 17 titluri. Cele mai multe reconstituie istoria și personalitățile Dobrogei, cu accent pe membrii comunității armene, al cărui reprezentat de seamă a fost. Valoroasa sa trilogie „Armeni din România“ se constituie ca un reper pentru posteritate, o neprețuită „bază de date” ce nu poate fi omisă atunci când se evocă figurile și contribuția culturală, spirituală, științifică sau politică a armenilor la patrimoniul românesc.
Spre nemurirea ilustrului său părinte, fiica sa, teatrologul Anaid Tavitian, a avut inițiativa salutară de a oferi cotidianului ZIUA de Constanța, respectiv Fondului documentar „Dobrogea de ieri și de azi”, prețioase cărți scrise Simion Tavitian, dar și imagini din colecția personală, spre aducerea-aminte a valorosului om de cultură constănțean.
Iată ce afirma scriitorul Simion Tavitian în lucrarea „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor“, dedicată personalităților armene din Dobrogea și care poate fi citită accesând Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța:
„Din toate timpurile, Armenia a jucat un rol de punte între Europa şi Asia, pe aici trecând drumurile de caravane şi cele strategice, pentru a căror stăpânire imperiile învecinate au dus, în decursul istoriei, lupte sângeroase. Istoria poporului armean datează de mii de ani, cercetările demonstrând că spaţiul a fost locuit neîntrerupt. Originea poporului armean se pierde în negura antichităţii, iar Regatul Armeniei s-a născut pe ruinele statului antic sclavagist Urartu, considerat drept una dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii. (…)
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF
În Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța puteți parcurge, de asemenea, și o altă carte semnată de Simion Tavitian, „Cronică dobrogeană“, o amplă şi originală reconstituire a istoriei dobrogene din perspectiva unui fervent publicist, ce adună în cele 313 pagini nu mai puţin de 19 interviuri cu personaje marcante ale perioadei comuniste, plecând de la primul secretar al judeţului Constanţa - Vasile Vîlcu şi încheind cu istoricul Adrian V. Rădulescu.Pe ţărmul mării, armenii s-au aşezat la Constanţa, numărul şi intensitatea activităţilor oscilând în funcţie de destinul zbuciumat al acestui oraş. (…) S-a vehiculat, de unii cercetători dobrogeni, că aria de răspândire a populaţiei armeneşti, pe teritoriul Dobrogei, s-ar restrânge doar la oraşele Constanţa, Tulcea, Sulina, Babadag, Medgidia, Cernavodă, Hârşova. Documentele de arhivă şi actele de stare civilă contrazic aceste ipoteze. De exemplu, în 1911, în localitatea Murfatlar, cu o populaţie de 1.500 suflete, 150 erau de etnie armeană, în comuna Viişoara, la 13 noiembrie 19 l l, s-a născut Manuchian Manuc şi în multe localităţi dobrogene au locuit familii de armeni. Se poate afirma, cu certitudine, că armenii erau aşezaţi nu numai în principalele centre urbane din Dobrogea, dar şi în mcţioritatea localităţilor rurale, unde, în principal, se ocupau cu meşteşugurile, negoţul şi în mai mică măsură de agricultură“.
În noiembrie 2018, cu prilejul evenimentului dedicat împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei pe harta României, cotidianul ZIUA de Constanța i-a acordat lui Simion Tavitian, în semn de recunoaștere și prețuire, distincția „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”.
Citește și:
#Dobrogeaetnică „Meritul Dobrogean“ pentru Simion Tavitian (3 februarie 1926 - 7 noiembrie 2008)
#citeșteDobrogea In Memoriam Simion Tavitian, la 93 de ani de la naștere (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp