#sărbătoreşteDobrogea „Sunt puţine părţi din lume care să întreacă în vechime Dobrogea noastră iubită“

„Din toate provinciile ţării şi dintre toate ţările pământului, n‘a fost ţară mai năpăstuită şi mai arsă de-a lungul veacurilor ca Dobrogea noastră scumpă!
 
Nu este colţ de ţară, şi-avem curajul s‘o spunem fără teamă de a greşi - sunt puţine părţi, din lume, care să întreacă, în vechime, Dobrogea noastră iubită. Ţărişoara noastră se iveşte în zarea istoriei cu mult înaintea războiului din Troia, adică cu peste o mie de ani înainte de Christos. Herodot, părintele istoriei, scriind cărţile sale asupra trecutului, păstrează un loc de frunte Geţilor, vechii locuitori ai ţărişoarei noastre. Şi cum să nu-i păstreze, când ţara aceasta a fost râvnită cu jind de împăraţi puternici, ca Dariu al Persiei şi Alexandru cel Mare al Macedoniei, care au purtat lupte grele cu băştinaşii acestei provincii, vărsând sânge pe meleagurile ei!
 
Dar Romanii, părinţii noştri, care au durat cea mai temută şi mai trainică stăpânire din câte a cunoscut omenirea, ce războaie n‘au dus în părţile noastre pentru asigurarea stăpânirii gurilor Dunărei şi a coastei apusene a Mării Negre!
 
Împăratul Traian, cuceritorul Daciei şi adevăratul întemeietor al neamului nostru, a ridicat aici, în Dobrogea, valul cel mare de apărare care duce, aproape neîntrerupt de-a lungul căii ferate de la Constanţa până la Cernavodă, de-a lungul văii Carasu, pentru a împiedica năvălirea barbarilor; dar pe punctul cel mai ridicat al câmpiei dintre Dunăre şi mare, a durat cel mai falnic monument roman, afară de zidurile Romei. Tropaeum Traiani din Adamclisi, în preajma căruia s‘a înfiinţat o cetate din cele mai măreţe şi mai uimitoare: CIVITAS TROPAEORUM pe care încă n‘am dezgropat-o deplin de ruină şi, deci, încă n‘o cunoaştem în toată strălucirea ei.
 
Aşezată unde este în drumul năvălirilor barbare, Dobrogea a urcat culmi de calvar şi a trecut prin veacuri de umbră. Sabia şi focul au sclipit numai în noaptea veacurilor ei de vitejie.
 
Dobrogea nu are în sânu-i nici munţi falnici, numai ape repezi. Cea mai de preţ comoară a Dobrogei sunt ruinele şi mormintele.
 
Drepturile noastre asupra Dobrogei sunt scrise pe ele cu slove cu foc, care vor arde în veci şi vor spune neamurilor povestea trecutului, a strămoşilor care au stăpânit-o: Burebista, Octavian August, Traian şi Mircea cel Bătrân“ (revista „Dacia“, XV, nr. 229, 25 octombrie 1928, p. 1).
 
Citeşte şi: 

 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei


#scrieDobrogea Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (I) - galerie foto

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (document)