#sărbătoreşteDobrogea141 Dobrogea la 50 de ani, în presa ardeleană. Cum era sărbătorită la nivel naţional, în urmă cu un veac (galerie foto)

Revista „Cele trei Crişuri”, fondată la Oradea în 1920 de către George Bacaloglu şi având ca obiectiv de suflet promovarea idealurilor culturale româneşti, a dedicat un întreg număr festiv - în toamna anului 1928 - semicentenarului alipirii Dobrogei la România.


Descoperim în acest număr antologic preţioase texte şi ilustraţii despre Dobrogea, în primii săi 50 de ani de istorie ca teritoriu aflat sub administraţie românească. Cu un cuprins impresionant, în care regăsim nume sonore ale vremii semnând evocări pitoreşti, dar şi documente diplomatice, cronici artistice, corespondenţă sau versuri, numărul 9-10, anul IX, al revistei „Cele trei Crişuri” reprezintă un veritabil tezaur de informaţie şi un model avant la lettre a ceea ce înseamnă demers jurnalistic grefat pe un eveniment istoric de mare însemnătate.


Astfel, după ce parcurgem textul Reginei Maria a României, intitulat sugestiv „Ce înseamnă marea pentru mine”, regăsim Constanţa evocată de Principesa Ileana, care îşi aminteşte cu nostalgie şi dragoste verile din copilărie, petrecute pe litoralul Mării Negre.


Textul semnat de eruditul geograf al Dobrogei Constantin Brătescu, evocă provincia cea dintâi romanizată şi cele trei „drumuri” ale sale:
 

„...Când la 1878 România reintră în drepturile sale de stat şi de rasă, realipindu-şi această provincie înstrăinată de aproape cinci secole, ea n-a găsit aci de fapt o singure Dobroge, ci trei, cu caractere diferite, care lămuresc rostul deosebit al desvoltării sale istorice ca şi al populaţiei sale în toate timpurile[...] 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF

 

Cu drept cuvânt, s-ar putea socoti drept unul din cele mai vechi leagăne ale poporului român; dacă, de altă parte, a avut un trecut atât de sbuciumat, fiind pustiită în repetate rânduri de invazia popoarelor şi secătuită de mersul armatelor; dacă ea se găseşte astăzi cu o majoritate de element românesc şi ca parte integrantă a Daciei refăcute, aceasta se datoreşte în primul rând faptului că s’a nemerit la o mare răspântie de drumuri şi, când n-a jucat rolul de cetate întărită cu ziduri, cu valuri şi cu oşti, ea a fost o poartă de trecere între nord şi sud, între Carpaţi şi Mare, deci un drum, cu toate consecinţele ce decurg din această împrejurare. Și n-a fost un singur drum, ci trei, care s’au pus în evidenţă rând pe rând: un drum al Mării, un drum al stepelor dela nord şi al podişurilor dela sud şi un drum al râurilor dace”.

Mai sunt publicate o serie de texte cu reală valoare documentară, însoţite de preţioase fotografii ale personajelor care au făcut istorie: „Comisiunea russo-română pentru predarea Basarabiei, cu ocaziunea anexărei Dobrogei (1878)”, „Conferinţa Păcii de la Bucureşti (1913)”.



Este ilustrat, de asemenea, un moment puţin cunoscut al devenirii Dobrogei ca important reper al istoriei navale europene. Articolul „Reprezentanţii marinei ţărilor latine vizitează Constanţa” ilustrează eveniment sosirii în urbea de la malul Mării Negre a delegaţiilor militare şi diplomatice din Italia, Franţa şi Spania:
 

„Alături de însemnătatea politică a acestor vizite, deopotrivă de fericită şi însemnată a fost pentru noi impresia morală ce am resimţit-o. Izolaţi geograficeşte de toate popoarele prietene, încercuiţi de neamuri străine ce sunt departe de a ne fi prietene, suferind în spiritualismul nostru de influenţele unor ceoncepţii opuse, vizitele reprezentanţilor latinităţii ne sunt cu deosebire plăcute şi, am putea spune, sunt mai ales necesare. Niciodată mai mult decât astăzi nu s’a simţit nevoia unui mare şi puternic bloc latin, a acelei lumi care are aceleaşi aspiraţii de pace, civilizaţie şi progres.


Dacă flamura păcii flutură astăzi pretutindeni, asta nu însemnează ca naţiunile să nu-şi oţelească spiritul şi să nu-şi cultive sentimentele în direcţiunea înclinărilor lor fireşti. Naţiunile latine, ori unde ar fi ele răspândite pe faţa pământului, va trebui să se cunoască, să se preţuiască reciproc, să se ajute una pe alta, şi, la caz de nevoe, să sară una în ajutorul alteia, sau toate deodată, în ajutorul moral sau material al celei mai slabe... Iată de ce această frăţietate trebue cultivată, iată de ce mândria latină, pe baza adevăratelor virtuţi clasice, trebue cultivată tot mai mult!”

În acelaşi număr omagial al revistei „Cele trei Crişuri“, se face și o trecere în revistă a evenimentelor propuse pentru marcarea semicentenarul provinciei româneşti:

„Cu ocaziunea Serbărilor Semicentenarului Dobrogei s'a dispus:

a) baterea unei medalii comemorative, având pe o parte gravat Burebista şi Traian, iar dedesupt, monumentul Adam Clisi.
Pe partea ceal'altă, Regii Carol I şi Ferdinand I, Podul de la Cerna-Vodă şi portul Constanţa.
b) Se va ridica în Constanţa un monument, care să simbolizeze realipirea Dobrogei, prin îngrijirea unui comitet sub preşedenţia d-lui General Vlădescu, C-dantul Diviziei 9-a.
c) Se va zidi Palatul Cultural al Dobrogei, cuprinzând biblioteci, muzeul Dobrogei etc, sub îngrijirea unui comitet prezidat de P. S. S. Episcop Gherontie al Constanţei.
d) La 14 Noembrie ziua istorică a treceri acestei provincii în ad-ţia românească, se vor organiza mari serbări în întreaga ţară, spre a se arăta însemnătatea ei în viaţa economică şi politică a ţărei.
e) S'a inaugurat Expoziţia retrospectivă dobrogeană, în Palatul Cazinoului Comunal.
f) Sub înaltul patronaj al M. S. Regina Măria, apare volumul festiv al revistei „Analele Dobrogei", închinat Dobrogei.
g) Sub îngrijirea d-lui Prof. Univ. C. Brătescu a apărut Monografia Ştiinţifică asupra Dobrogei, la cari colaborează cele mai distinse personalităţi culturale din ţară şi din străinătate”.

Chiar dacă unele dintre obiective s-au dovedit mult prea ambiţioase pentru a fi puse în practică imediat, sunt înduioşătoare şi exemplare patriotismul şi entuziasmul tuturor celor implicaţi în destinele provinciei şi care, la sărbătorirea semicentenarului Dobrogei, au considerat ca o datorie de onoare readucerea în conştiinţa publică a vechiului pământ românesc.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Mulţumim Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca pentru colaborarea instituţională, în interesul general al cititorilor, care pot avea astfel acces îndreptăţit la informaţia culturală de valoare www.bcucluj.ro.

Cu această ocazie, ZIUA de Constanţa lansează o categorie specială în Biblioteca Digitală - Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, şi anume Dobrogea şi www.bcucluj.ro, dedicată colaborării cu BCU Cluj-Napoca, unde se vor regăsi cele mai interesante materiale despre Dobrogea pe care instituţia clujeană le are în patrimoniu.

Sursă foto: Ilustraţii din Revista „Cele trei Crişuri”, digitalizată şi pusă la dispoziţia ziarului ZIUA de Constanţa de către Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca

Citește și:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

14 noiembrie 1878 Sărbătorim Dobrogea alături de cei care i-au cercetat bogata istorie! Mesaje ale istoricilor constănţeni de Ziua Dobrogei (documente)