Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Fost-au ale noastre - Mirceşti, Colelia, Adâncata sau Grăniceru Sate din Constanţa din care a rămas doar praf de amintire
Fost-au ale noastre - Mirceşti, Colelia, Adâncata sau Grăniceru: Sate din Constanţa din care a rămas doar
26 Mar, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
10815
Marime text
10815
Marime text
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Vasile Dinca 08 Jan, 2022 23:36 M am bucurat cand am gasit aici cateva date despre Valea Tapului, Techederesi, sat care a fost desfiintat in 1977. M am nascut in acest sat in 1953 si am trait aici 12 ani, pentru ca in 1965 ne am mutat in orasul Medgidia. Am sa descriu asezarea acestui sat, asa cum mi o aduc aminte acum, la varsta de 69 de ani. Pe drumul care venea de la Dobromir Vale, pe unul dintre dealuri, erau costruite toate cladirile gospodariei colective: grajduri pentru animale, patule pentru porumb, magazii pentru cereale, beciuri pentru vin, puernite, caserie,un cazan pentru alcool distilat din fructe si prastina de struguri(se afla in sat, langa sursa de apa, la Tiganie) saivane pentru oi, gropi pentru pastrarea plantelor ce se puteau insiloza, sire de paie, glugi de coceni si alte produse folosite pentru hrana animalelor, adica tot ce era necesar pentru o buna desfasurare a vietii colective.Sediul gospodariei colective era in centrul satului, in locuinta unui satean, care plecase nu stiu pe unde. Nu stiu cine era atunci presedintele gospodariei colective, eram prea mic, dar contabil era tatal meu Dinca M Grigore. Studiile de contabilitate le facuse la Turnu Magurele, din regiunea(!) Teleorman( astazi judetul Teleorman).Constructiile de care v am vorbit mai sus au fost facute de o echipa de mesteri din sat, condusa de unchiul meu Ion Haralambie, fiul lui Moldoveanu Gheorghe(colonelul era porecla lui) si fratele mamei.Pe drumul care venea de la Dobromir Deal, era partea din sat cea mai ordonata ulitele erau paralele si perpendiculare. Celelalte case erau asezate de o parte si de alta a drumului care trecea prin mijlocul satului, de la nord la sud si pe dealurile ce strajuiau valea ce se termina in Bulgaria la Tescondur si Cadichioi. In centrul satului se afla cismeaua( un adevarat monument), care asigura apa locuitorilor si animalelor din curtile oamenilor, gospodari foarte buni. Erau case vechi, bulgaresti, turcesti, dar si case noi ale unor oameni instariti.N as putea sa dau nume multe de oameni instariti, eram prea mic sa i cunosc pe toti, dar as aminti neamul Popescu, neamul Moldoveanu, neamul Crangasu, neamul Manole si altii carora nu le mai stiu numele. In sat a existat si un pichet de graniceri, care s a desfiintat si nu pot preciza anul, cred ca aveam pana in cinci ani. Mai exista in sat o scoala cu clasele I-IV(construita in scop militar de nemti) si un magazin cu produse de larg consum, o geamie construita in 1933 pentru cetatenii turci. De asemenea existau doua cimit
