Interviuri live Dinastia Cotovu şi Cetatea Carsium vs Hîrşova anului 2018 (documente + galerie foto)

Hîrşova este comunitatea despre care discutăm în această săptămână în cadrul proiectului „Interviu Live. Judeţul Constanţa în anul Centenarului“. Interviul live cu primarul oraşului Hîrşova, Viorel Ionescu, va putea fi urmărit pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/ marţi, 14 august, ora 14.00, când vom afla ce propune concret administraţia locală hîrşovenilor în anul Centenarului.
 
Hîrşova este o localitate cu vechime de şapte milenii, locuită neîntrerupt, situată în extremitatea nord-estică a judeţului Constanţa, pe malul drept al Dunării, în aval de confluenţa Dunării vechi cu Braţul Borcea. Hîrşova are o suprafaţă de 236,24 ha, fiind unul dintre cele mai mici oraşe din judeţ, atât ca întindere, cât şi ca număr de locuitori. În prezent, oraşul Hîrşova are 11.119 locuitori (ianuarie 2018). Oraşul are în componenţa sa trei localităţi, Hîrşova - oraşul propriu-zis, satul Vadu Oii, situat la 10 Km nord-vest, în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni - Vadu Oii, şi sector locuinţe Ferma 1. Oraşul se află la 85 de kilometri de Constanţa, la 100 de kilometri de Tulcea, la 100 de kilometri de Brăila şi la 60 de kilometri de Slobozia. Oraşul are în componenţa sa satul Vadu-Oii.
 

Istoric Hîrşova

 
În partea de sud-est a localităţii, pe malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca 12 m, ca urmare a distrugerii şi refacerilor succesive a locuinţelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunităţi de pe spaţii mult mai îndepărtate.
Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi fierului. În antichitate, comunităţile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria şi Tomis, cu deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p.Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi numele de astăzi, slavizat, al localităţii).
 
În privinţa originii numelui oraşului Hîrşova, există mai multe ipoteze, bine susţinute de autorii lor. Vasile Bogrea arată în lucrarea „Întâiul Congres al filologilor români” că numele de Hîrşova derivă indirect din Carsium, care în limba latină înseamnă pietroasă, stâncoasă, configuraţia terenului pe care este aşezată cetatea confirmând acest lucru. În altă lucrare, „Pod peste Dunăre la Hîrşova”, A. Anastasiu arată că originea numelui de Hîrşova este daco-getică. Dacii sub Burebista au construit cetatea şi au numit-o Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova şi de români în Hîrşova. Vasile Pârvan, analizând originea numelui Capidavei (prin extensie şi al Cetăţii Carsium), avansează ideea că provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologică înseamnă plugari („Getica”, Bucureşti, 1982, pag. 152). Tradiţiile localnicilor indică o origine mai recentă, din vremea ocupaţiei turceşti.
 
Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus sunt exacte, cert este că acest teritoriu pe care se găseşte oraşul a fost locuit din vremuri străvechi. Într-un spaţiu restrâns din punct de vedere geografic, întâlnim urme materiale care atestă prezenţa omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, prima treaptă a evoluţiei umane în cadrul Comunei Primitive.
 
Cercetările făcute în Hîrşova au identificat faptul că aici, pe lângă vânătoare, pescuit, cultivarea pământului şi creşterea animalelor, se făceau şi schimburi comerciale cu comunităţile de pe spaţii mult mai îndepărtate. Acest lucru evidenţiază că această comunitate a fost un important nod comercial, în special între comunităţile din restul teritoriului actualei Românii şi comercianţii altor ţări veniţi chiar şi de pe alte continente, pe Marea Neagră, în Portul Tomis (actualul oraş Constanţa).
 

Învăţământul din Hîrşova

 
Remus Opreanu informează in 1878-1879 în rapoartele sale către Ministerul de la Bucureşti: „Hîrşova are local de şcoală din piatră cu patru camere…“ şi că şcoala funcţionează regulat. Vasile Helgiu, revizor şcolar, monograf al învăţământului dobrogean, arată că, în anul şcolar 1879-1880, şcoala primară urbană de stat din Hîrşova îşi are învăţătorul său oficial, pe Ioan Cotovu, institutor venit din Ismailul Basarabiei. Acesta a funcţionat ca institutor-director până la pensie, având o activitate didactică laborioasă şi a rămas în memoria localnicilor ca deţinător al unei culturi solide şi cu întreaga fiinţă dedicat profesiei sale. De-aici, poate, răsplata binemeritată, când în 1934 cetăţenii urbei au realizat bustul dascălului care astăzi veghează în faţa liceului al cărui nume îl poartă din anul 2000. Unul dintre fiii săi, Vasile Cotovu, îi va continua activitatea didactică la Hîrşova vreme de peste 40 de ani organizând atât biblioteca, cât şi muzeul local. În prezent, actul educaţional care se desfăşoară în unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova cuprind învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.
 

Profilul economic al oraşului Hîrşova
Profilul economic al oraşului a fost şi este agro - industrial. Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca bază a dezvoltării economice locale, la nivel de oraş, Primăria Hîrşova vizează materializarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care: stabilirea priorităţilor care să răspundă la problemele de dezvoltare; crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabilă printr-un proces participativ care să implice toate sectoarele comunităţii locale; analizarea şi evaluarea opţiunilor strategice alternative; elaborarea unui plan strategic şi a unui program de măsuri care să aibă la bază utilizarea eficientă a resurselor locale şi atragerea unor resurse externe; administrarea eficientă a bunurilor din patrimoniul comunităţii; dezvoltarea parteneriatului public-privat şi integrarea unui management al calităţii, modern şi eficient.
Preocuparea continuă a administraţiei locale privitor la creşterea atractivităţii zonale, prin revitalizarea şi revigorarea mediului de afaceri şi atragerea investitorilor străini, cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ al standardului de viaţă al comunităţii din această zonă, s-a concretizat, în ultimii ani, prin iniţiative de accesare unor programe europene. Acestea reprezintă dovada hotărârii ferme a actualei administraţii de a rezolva problemele socio-economice cu care zonă se confruntă oraşul: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri capabilă să genereze dezvoltare durabilă.
 
Cea mai importantă unitate economică din oraşul Hîrşova este Fabrica de Sârme şi Cabluri, ce utilizează o forţă de muncă de circa 293 de persoane. Sîrme şi Cabluri este în prezent unul din cei mai renumiţi producători din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel, continuând investiţiile în tehnologiile folosite şi doreşte să dezvolte exporturile. Produsele oferite sunt sârmă din oţel, cabluri din oţel şi alte produse din oţel, marea parte utilizându-se pentru construcţii, nave, gaz şi petrol, minerit, macarale, lifturi şi alte aplicaţii. Există potenţial de angajare de personal de până la 350-370 de persoane. Înfiinţată în anul 1994 în Hîrşova, Societatea Comercială DIAL SRL şi-a început activitatea prin producerea de: dopuri şi furtun.
 
În 1997, SC DIAL SRL îşi lărgeşte domeniul de activitate prin achiziţionarea unei linii de confecţionat plasă rabitz. În 1998 compania lansează un nou produs - plasa împletită de gard, orientându-se spre sectorul produselor din sârmă destinate împrejmuirilor. Coretech IND SRL a fost fondată în anul 2003, în oraşul Hîrşova, jud. Constanta, pe malul drept al Dunării, la mai puţin de 80 km de Marea Neagră şi principalele porturi maritime şi fluviale româneşti. SC Givastar SRL este specializată în producţia şi comercializarea oricărui tip de mobilier din pal melaminat, MDF sau lemn, pentru locuinţe, instituţii publice, hoteluri etc.
Din total operatori de piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial care reprezintă cca 43,30% din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă care desfăşoară activitate în celelalte domenii economice, serviciile deţin o pondere de 20,08%, sectorul de producţie 11,16%, agricultura 6,25%, construcţiile 9,37%, transportul 9,82% şi turismul având o pondere extrem de mică - practic inexistent. Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt societăţile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor.
 

Agricultura şi pescuitul

 

Analiza exploataţiilor agricole de până în 5 hectare indică amploarea şi persistenţa fenomenelor de agricultură de subzistenţă şi semi-subzistenţă. În vreme ce în agricultură este ocupată aproape o treime din forţa de muncă, la sfârşitul anului 2015, ponderea sa în numărul total al salariaţilor era de doar 12,2%. Aceasta este consecinţa faptului că în agricultură structura populaţiei ocupate după statutul profesional este complet diferită de aceea a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Într-adevăr, se poate spune că Fluviul Dunărea oferă posibilităţi de pescuit, plajă şi campare. Pescuitul a jucat un rol important în economia comunităţilor dunărene, mai ales a celor care furnizau cantităţi importante de peşte. În acest colţ de ţară - Hîrşova, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost pescari din tată în fiu. Ţinând cont de varietatea dimensională a peştilor, pescuitul se realizează de grupuri specializate ce dispun de unelte de pescuit specializate, dar şi prin metode şi tehnici de pescuit rudimentare.
 

Personalităţile oraşului Hîrşova

 
Sandra Cotovu (9 ianuarie 1898, Hîrşova, judeţul Constanţa - 17 iulie 1987, Bucureşti) - prozatoare. Fiică a Mariei (născută Găitan) şi a lui Constantin Oancea, mare proprietar, Cotovu (al cărei prenume la naştere e Constanţa) se căsătoreşte după absolvirea liceului cu inginerul Virgil Cotovu şi locuieşte aproape două decenii la Constanţa, unde duce o existenţă fără griji materiale, mondenă. La fel va face şi în capitală, frecventând mediile artistice (între care şi cenaclul Sburătorul), călătorind mult. Acest mod de viaţă este în bună măsură ilustrat în scrierile sale. O încercare nereuşită de a publica proză în „însemnări literare” (1919) determină începutul unei lungi corespondenţe şi prietenii cu George Topîrceanu, devenit şi mentorul său literar.
 
Colaborează la „Adevărul literar şi artistic” (unde debutează în 1935), „Însemnări ieşene”, „Viaţa românească” şi „Ramuri”. Prin teme şi tehnică narativă, Cotovu se încadrează în categoria autoarelor de proză psihologică, inaugurată de Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul „Jocuri de apă“ (1938) tratează un caz de bovarism într-o manieră de sorginte proustiană. Existenţa eroinei este subminată de conştiinţa singularităţii sale, a diferenţierii de ceilalţi, a lipsei instinctului gregar, ceea ce o face să se simtă străină în propriul mediu familial şi social, să fie profund nemulţumită de conţinutul vieţii ei.
 
O vizibilă schimbare tematică şi tehnică aduce romanul „Vijelie“, apărut în 1947, care se vrea şi o cronică socială a perioadei 1936-1946, restrânsă la urmărirea destinului unei familii. Volumul de proză scurtă „Divorţul Marianei şi alte schiţe“ (1941) nu diferă ca factură de romane, consemnând acelaşi lirism al unor analize psihologice nuanţate, în care vocea naratorului este acoperită de senzaţiile şi stările personajelor.
 

Opera literară

 
Jocuri de apă, prefaţă de George Topîrceanu, Bucureşti, 1938; Divorţul Marianei şi alte schiţe, Bucureşti, 1941; Fascinaţie, Bucureşti, 1943; Vijelie, Bucureşti, 1947; ediţie prefaţată de Mariana Vartic, Bucureşti, 1985.
 

Muzeul Carsium din Hîrşova

 
Muzeul de la Hîrşova a fost organizat de învăţătorul Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul şcolii de stat din oraş, în primii ani ai secolului al XX-lea, în clădirea vechii şcoli. A reprezentat strădania dascălului, a copiilor şi a locuitorilor oraşului, care au adunat de-a lungul timpului fragmente de inscripţii, vase întregi şi fragmentare, monede, tablouri, roci, costume populare, toate reunite în cadrul muzeului. La 1 mai 1904, aflată într-un voiaj pe Dunăre, Familia Regală a vizitat şcoala şi cu acest prilej a avut loc şi inaugurarea muzeului. Semnăturile Regelui Carol I şi ale Reginei Elisabeta stau mărturie în Cartea de Aur.
 
La 1 august 1911 ziarul Dobrogea nouă nota că „acesta se dezvoltă şi tinde să devină treptat un bogat muzău al întregei Dobroge”. Repede atrage atenţia specialiştilor. Aici găseşte Vasile Pârvan fragmentul din piatra de fundare a castrului împreună cu alte inscripţii pe care le publică, iar geologul I. Simionescu, preşedinte al Academiei Române semnalează, tot în muzeu, o valoroasă colecţie de roci. În anii primului război mondial muzeul este distrus în cea mai mare parte. În ianuarie 1921 „Muzeul Regional Hîrşova”, cum a fost cunoscut în documentele vremii, este redeschis în locuinţa proprie a fondatorului dar adevărata inaugurare se va face, după cum reiese din placa de marmură pusă cu această ocazie, la 29 mai 1926 în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Pragul său a fost trecut de personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti interbelice. Continuă să fiinţeze şi după pensionarea lui V. Cotovu în anul 1928.
La moartea sa, în primii ani ai regimului comunist, soţia acestuia donează Muzeului din Constanţa restul exponatelor care au mai rămas. După anul 1975 a început acţiunea de redeschidere a muzeului. La Casa pionierilor s-a organizat, în acest timp, o vitrină arheologică şi s-a creat un mare fond de material recuperat în cadrul activităţilor cu elevii din oraş şi împrejurimi.
 
Din anul 1987, ca urmare a creşterii fondului de materiale adunate şi pentru că în oraş, s-au desfăşurat ample cercetări arheologice pe locul unde urma să se construiască Întreprinderea de Sârme şi Cabluri, cu rezultate spectaculoase, s-a organizat „Expoziţia arheologică a oraşului”.
În anul 1993 regretatul Adrian Rădulescu demarează iniţiativa redeschiderii unui muzeu modern la Hîrşova. În aprilie 2000, Consiliul Local pune la dispoziţia MINA Constanţa imobilul actual. După ample lucrări de reparaţii, clădirea a fost gata în anul 2005. Aici s-a amenajat expoziţia care ilustrează istoria localităţii în ultimele şapte milenii (din neolitic până la începutul epocii moderne).
La 23 aprilie 2006 Regele Mihai şi Regina Ana au inaugurat Muzeul „Carsium” Hîrşova.
 

Administraţie ALDE la Hîrşova

 
Începând cu alegerile din 2016, Primăria Hîrşova este condusă de Viorel Ionescu, primar ALDE. Viceprimarul oraşului este Dumitra Stan de la ALDE iar Consiliul Local Hîrşova este format din consilierii George Brătianu (PSD), Maria Bucşan (PSD), Alexandru Bujeniţă (PSD), Viorel Bulancea (PSD), Ramona Codreanu (ALDE), Vladimir Fricăţel (PSD), Daniel Gheorghe (ALDE), Dumitrel Ifrim (PSD), Florina Diana Ionescu (ALDE), Amet Mucterem (ALDE), Selin Neculai (PNL), Emil Paraschiv (PNL), Dumitra Stan (ALDE), Camelia Şerban (PMP), Gabriel Daniel Ticu (ALDE), Ionel Dia (PNL) şi Tromiadis Mircea (PNL). Despre averea şi interesele aleşilor locali din Hîrşova puteţi citi în secţiunea „Documente”.
 

Planul de investiţii al Primăriei Hîrşova

 
Vă prezentăm mai jos o parte dintre investiţiile aflate în implementare de administraţia locală din Hîrşova în acest an. Printre acestea regăsim:
- Modernizare teren sport (stadion) şi vestiar, restaurare, conservare şi punere in valoare a Ansamblului Vasile Cotovu
- Măsuri integrate pentru categorii defavorizate din zona de vest a oraşului, asfaltare străzi în oraş, extindere grădiniţă cu orar prelungit Tic Pitic
- Reabilitare şi extindere Liceul Teoretic „Ioan Cotovu“
- Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii specialiştilor în sănătate
- Heliport Spital Orăşenesc etc.
 
Administraţia locală din Hîrşova vizează şi alte proiecte, cum ar fi: înfiinţare distribuţie gaze în Hîrşova, creşterea eficienţei energetice a spitalului orăşenesc, amenajare verzi în oraş, blocuri sociale pentru tineri, centru recreativ, modernizare străzi, reabilitare, dotare şi modernizare Casa de Cultură sau dotare ambulatoriu în cadrul spitalului orăşenesc Hîrşova.
 
Citeşte şi:
 
„Dinastia Cotovu“ de la Hârşova. Românism prin şcoală şi muzeu (II) Vasile Cotovu - învăţătorul întemeietor de muzeu şi de bibliotecă (galerie foto)

 
„Dinastia Cotovu“ de la Hârşova Românism prin şcoală şi muzeu. Ioan Cotovu (I)

 
Oameni ale căror reuşite, idei, eforturi vor modela judeţul Constanţa în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanţa“