Interviuri live Viorel Ionescu - „Până acum nu s-a făcut mare lucru pentru promovarea din punct de vedere istoric, cultural și pentru valorificarea bogățiilor orașului“ (video)

Cea de-a treia ediție a Interviurilor live ne-a purtat pașii la Hîrșova, localitatea de pe malul Dunării despre care arheologii spun că ar fi cea mai veche așezare omenească atestată din sud-estul Europei, fiind singurul loc în care se găsesc într-un singur strat de pământ urme ale civilizației de la neolitic până în epoca romană și chiar mai târziu, deci șapte milenii.
 
Am vorbit despre cele mai importante etape în dezvoltarea Hîrșovei în ultimii 100 de ani cu primarul orașului, Viorel Ionescu.
 
Ce face Hîrșova în ziua Centenarului, cum vă pregătiți să sărbătoriți în acest an pe care cu toții ni-l dorim altfel? Având în vedere cele întâmplate în ultimele zile, ne gândim că pare imposibil de realizat acest proiect de unificare, dar eu am încă speranța că se va întâmpla...
 
Despre unificare... eu propun ca acest an să arate că putem fi mai buni, să fim uniți, să fim mai responsabili cu semenii noștri din localitate și nu numai.
 
Dumneavoastră ca primar trebuie să dați un exemplu în acest sens. Ce pregătiți pentru a sărbători Centenarul?
 
Serbarea Centenarului tării noastre am început-o încă de la Ziua Europei, de atunci am tot făcut activități, am avut și Ziua Dunării, și Ziua Șahului.
 
Vă pregătiți și de Zilele Orașului?
 
Ne pregătim și de Zilele Orașului, va fi perioada 6, 7, 8 și 9 septembrie, vreau să închidem aceste activități făcute împreună cu grădinițele și școlile la data de 1 decembrie cu un spectacol organizat de Casa de Cultură, unde eu am solicitat să facem o piesă de teatru, susținută de copiii orașului Hîrșova. Aș dori să văd copilași strigând pe scenă „Trăiască România dodoloață“. Așa vrem să încheiem aceste activități.

 
Sunt comunități din județul Constanța, foarte puține, care au accesat bani de la Departamentul Centenar. V-ați gândit să depuneți un proiect, să accesați bani pentru un proiect pe care să îl organizați, sau să faceți o monografie a orașului, sau să realizați un document care să rămână pentru următorii 100 de ani?
 
Vom face, nu am depus cerere. S-a deschis acum o linie unde vreau să depun pentru restaurarea fântânii arteziene din centru, care este monument, dar pentru activități culturale nu am depus. Vreau să facem o broșură pentru prezentarea orașului, trecut, prezent și viitor, dar toate acestea le-am prevăzut în bugetul local.
 
Ați adus o broșură astăzi, pe care ați primit-o de la tipar chiar zilele trecute. Include și obiectivele turistice, văd că are și versiune pentru turiști, în limba engleză, dar și o scurtă prezentare a orașului. Sunt convinsă că aveți turiști la cetate și veți avea după ce Carsium va fi reabilitată. Această broșură va include în varianta finală și o variantă digitală?
 
Da, cu siguranță. Aici avem varianta pe hârtie, dar vom avea și varianta electronică pentru că vom încerca să digitalizăm orașul, și să avem și rețelele de apă și canalizare, de telefonie, și toate informațiile necesare pe care le poate accesa orice turist curios să viziteze orașul Hîrșova.
 

Ce frumos ar fi fost ca proiectul de reabilitare a Cetății Carsium să fi fost finalizat în anul Centenar! Vorbim totuși despre o cetate care are peste 2000 de ani, cel puțin așa susțin arheologii și care a dat și numele orașului, Carsova sau Karsova. Se lucrează la cetate? Știm că s-a semnat contractul de finanțare, urmează procedura de achiziție, din ce spunea președintele CJC. Acum se întâmplă ceva în cetate sau tot buruieni sunt? Turiștii care vin cu siguranță și-ar fi dorit să vadă altceva, dar sunt dezamăgiți.
 
Dacă acestea sunt procedurile, nu putem face altceva decât să întreținem, atât cât putem, știind foarte bine că terenul nu este al autorității locale. Este în administrarea CJC, la fel și cu zona portuară, unde intră foarte mulți turiști. Până acum nu s-a făcut mare lucru pentru promovarea din punct de vedere istoric, cultural, și pentru valorificarea bogățiilor orașului. Acest lucru îl încerc eu acum, este un mic pas în acest proces, lucrurile nu se pot face peste noapte, sper ca și hîrșovenii să aibă puțină răbdare.
 
Când preconizați că cetatea va fi reabilitată?
 
Nu pot să vă spun ceva exact despre Cetate. Eu o să vă prezint proiectul de reabilitare al școlii vechi, Ansamblul Vasile Cotovu. Acest proiect a fost semnat în 2017, are perioada de implementare de trei ani de zile. Undeva în 2020, voi arăta prin contractul de înființare pe care l-am semnat, prin clauzele contractuale, că este o coincidență că se suprapune cu anul electoral. S-ar putea ca finalizarea proiectului să fie după alegeri.
 
În cadrul procedurilor de achiziții, contestații, procedura s-a schimbat acum, dar pe partea acestui proiect, am finalizat procedura de achiziție a proiectării drumurilor care leagă Complexul Vasile Cotovu de cetate și proiectarea școlii. Am scăpat pe partea ceasta de achiziții. Azi am semnat Contractul de execuție privind asfaltarea a 10 km, prin cadrul PNDL în valoare de peste 7900 000, dar este pe total 8.800 000. Acest proiect a fost întârziat, pentru că la începutul lunii iulie, o firmă a contestat și a pierdut și ne-a întârziat. Legislația nouă e mai ușoară, prin depunerea garanției. Eu am speranțe cu acest proiect, cu termen de finalizare 2020.
 
Referitor la Vasile Cotovu, după analiză le trimitem la Autoritatea de Management la Călărași, vor fi monitorizate și intrăm în etapa de achiziție a execuției. Ca atracție turistică, am pus imaginea școlii vechi. În cadrul acestui proiect, lângă este tot ansamblul care va fi construit. Școala veche va deveni muzeul orașului, iar Casa Pedagogului va deveni Bibliotecă de cartier.
 
Muzeul Carsium rămâne de sine stătător secție a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța?
 
Va rămâne Muzeul Carsium al orașului, acolo vom vedea foarte multe descoperiri din zona orașului Hîrșova și nu numai.
 
Dacă tot vorbim despre muzeu, îl salutăm pe prof. Constantin Nicolae, sufletul acestei instituții. Spunea dânsul referitor la lucrările de reabilitare: „Voi sta acolo pe capul lor să văd ce se întâmplă“. Sperăm să iasă bine.
 
Va ieși bine pentru că dl profesor va urmări evoluția, și eu voi face ca proiectul să ajungă la final.
 
Arheologii lansează o ipoteză despre Hîrșova, că ar fi este cea mai veche așezare omenească atestată din S-E Europei, fiind singurul loc în care se găsesc într-un singur strat de pământ urme ale civilizației de la neolitic până în epoca romană și chiar mai târziu în jur de 7 milenii. Nu putem vorbi acum în 60 de minute despre o istorie de 7 milenii, dar putem să vorbim despre ultimii 100 de ani, și vreau să vă întreb: care sunt cele mai importante etape care au conturat orașul în ultimii 100 de ani?
 
Dacă privesc cu ochii de copil, în trecut, etapele definitorii care au modelat orașul au fost etape din perioada comunistă. S-a încercat o dezvoltare industrială a orașului. Sunt două întreprinderi, Fabrica de sârmă și cabluri, un important angajator pe plan local, și Șantierul Naval, care este proprietate privată, dar nu se încearcă o dezvoltare a sa.
 
În acea perioadă s-a încercat și o dezvoltare a orașului din punct de vedere industrial. În perioada post decembristă a mai avut așa din inerție, o dezvoltare, și acum din punct de vedere industrial, se poate și mai bine.
Atunci s-a conturat orașul nostru.
 
După revoluție, Hîrșova nu a mai cunoscut niciun moment de înflorire?
 
Post-1990, poate în perioada 1994-1998 când s-a vândut Șantierul Naval de către Primărie, s-a gândit că prin privatizare va duce la dezvoltare din punct de vedere economic. Acea mutare nu a dat rezultate. De acum învățăm din mers și din greșeli, încercăm să nu repetăm, să facem din Hîrșova orașul copilăriei noastre.
 
Vă aflați la jumătatea mandatului, ați încercat să schimbați câte ceva în Hîrșova. Ce pași ați făcut în acești doi ani ?
 
Deși poate nu se văd rezultatele muncii, în momentul de față sunt 20 de proiecte însumate la 121 milioane de lei. Bugetul de funcționare a orașului este de 5.500.000 de lei pe an. Cota-parte a orașului la aceste proiecte este de aprox. 7.500.000 de lei. Pentru proiectele europene sunt bani. Ușor-ușor, am pus deoparte.
 
Ați primit bani și de la Consiliul Județean Constanța?
 
Da, am primit și sper că vom mai primi. Acești bani trebuie alocați și pentru proiectele de dezvoltare, de asfaltare. Infrastructura o fac din bani de la Guvern. Distribuirea o fac în funcție de priorități. Decizia o iau in funcție de nevoi.
 
Cum fixați aceste priorități? Cum ați luat decizia să asfaltați 10 km de drum?
Fiind născut și crescut în oraș, nu există stradă pe care să nu am amintiri. Dacă străzile sunt în starea degradată în care se află, normal că trebuia să iau măsuri. Asfaltarea va fi de 10 km, pentru că, pe lângă orașul Hîrșova, vom asfalta și străzile din Ferma 1, în jur de 4,5 km din oraș, mai avem și Vadu.
 
Ați găsit un oraș cu infrastructura praf în 2016, când ați câștigat alegerile? Dacă lucrurile ar fi stat altfel, ați fi putut trece la alt nivel, de pildă să configurați un profil turistic al orașului?
 
Pentru mine ar fi fost mai ușor să iau o primărie de la zero. Lucrurile s-au așezat greu. Eu simt o schimbare, la schimbare apare și reticența.
 
Ca o recapitulare, unde vă aflați în acest moment, la doi ani de la preluarea mandatului?
 
Am depus 20 de proiecte, unele sunt în implementare, altele urmează să fie implementate. Prioritate au proiectele europene, de reabilitare și restaurare a ansamblului Vasile Cotovu și proiectul de reabilitare a stadionului. Trebuie să înființăm un ONG, care să se ocupe de echipa de oină. Este un proiect pe care l-am preluat și pe care eu am ales să îl continui, pentru că mi-a plăcut.
 
De ce oină, doar pentru că este sportul național?
 
Pentru că în cadrul acestor proiecte europene mi se pare o idee foarte bună ca fiecare țară să își promoveze sportul național. Noi avem oina, trebuie să o promovăm. În 1918 Hîrșova a avut o tradiție.
 
Acestea au fost preluate și continuate, dar primul meu proiect a fost admis pentru ajutorarea persoanelor defavorizate din zona de Vest a orașului. Are un grup țintă de 600 de cetățeni, din care 30% sunt de etnie rromă. În cadrul acestui proiect vom reabilita un bloc în cartierul Soveja. Vom deschide centrul de zi pentru copii de after school, centru construit în 2009 și lăsat de atunci și până acum.
 
Un proiect prin care vom ajuta vom ajuta unii cetățeni să aibă acces la reconversia profesională, pentru a se adapta cerințelor zilelor noastre la condițiile locurilor de muncă. Pentru ca toată lumea vrea un loc de muncă. Una dintre problemele orașului este nepregătirea oamenilor pentru aceste locuri de muncă. Pe pagina de Facebook a orașului Hîrșova se face publicitatea locurilor de muncă. Suntem un liant intre AJOFM și cetățean. Peste tot sunt oameni care deși nu au un loc de muncă preferă să-și cumpere ultimul model de telefon.
 
Câte persoane aveți în plata ajutoarelor sociale?
 
Aproximativ 530 de dosare, la ultima căutare 258, ideea mea este să se acorde celor care au nevoie neapărat.
 
Cine refuză un loc de muncă nu mai are dreptul la ajutor social, acum există și legislația care vă ajută.
 
Cine refuză un loc de muncă și cine refuză cursuri de reconversie profesională. Noi trebuie să ajutăm oamenii să se pregătească, prin intermediul AJOFM.
 
Nu mai știu exact cum este acum, dar înainte, AJOFM oferea posibilitatea șomerilor la un singur curs gratuit într-un singur an. Aveți șomaj ridicat la Hîrșova?
 
O mare problemă a orașului este migrația spre orașe mai mari. Rămân persoane care au un anumit nivel de pregătire. Mulți au preferințe pentru un loc de muncă. Sunt multe locuri de muncă care nu se ocupă. Avem întreprinzători locali, sunt ca cerere în jur de 40 de locuri de muncă, care nu se ocupă. Am o solicitare a unui investitor din Italia pentru a deschide o fabrică, estimează angajarea a 60 de persoane. Hîrșova are locuri de muncă și se poate și mai bine, alerg după investitori. Investitorul va crea acea investiție și tinerii din localitățile alăturate vor veni la Hîrșova să lucreze.
 
Populația este destul de îmbătrânită la Hîrșova. Mulți tineri au ales să plece din țară pentru a întreține rudele și nu au mai revenit. Ce populație avea la ultimul recensământ orașul?
 
La 1 ianuarie 2018 aveam 11.119 cetățeni, conform Serviciului de Evidență a Populației. 
 
Poate unii se vor întoarce, dacă în următorii ani se va putea deschide axa turismului? Nivelul de trai va crește în momentul în care oamenii vor putea construi spații de cazare și vor trăi din asta.
 
Hîrșova are ape termale, puțini știu că acolo unde sunt apele termale, terenul nu este al primăriei. Între Dunăre și dig este domeniul care aparține de Rețeaua Națională a Pădurilor. Acolo nu se poate construi. În momentul de față sunt în ultima etapă pentru a obține avizul de la Mediu referitor la un proiect de a scoate din circuitul agricol și a-l introduce în intravilan pentru a da drumul la construcție în acea zonă a unei suprafețe de 3,3 ha în apropiere de zona Gura Văii, după obținerea avizului de la Agenția Națională de Mediu, până la sfârșitul lunii septembrie Important este sa fim oameni, după ce voi trece PUZ-ul prin Consiliul Local discutăm altfel.
 
Am obținut buletin de analiză, de la Ministerul Sănătății, că apa termală e potabilă și în ce afecțiuni se poate folosi. A fost un proiect de construirea unei stațiuni balneoclimaterice de către Primăria Hîrșova. Acel proiect este foarte scump, 3,3 milioane de euro. Primăria nu își permite, nu este un proiect viabil. Prefer să obțin terenul și să caut un investitor care să își facă planul de afaceri.
 
De ce ar veni un investitor la Hîrșova să construiască un centru balnear? Investitorul vrea să-și recupereze acea investiție. Să spunem ca va fi gata și cetatea, reamenajați Muzeul, ansamblul Cotovu. De ce ar mai fi nevoie?
 
Ar mai fi nevoie și de alimentarea orașului cu gaze. Rețeaua de gaze este o necesitate.
De anul trecut m-am consultat cu cetățenii. Toți își doresc. Am făcut un studiu de fezabilitate pentru care la jumătatea lui septembrie se va elibera certificatul de urbanism, și să obțin finanțare.
 
Pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare veți aștepta să vedeți stadiul proiectului gazelor?
 
Nu pot aștepta acest lucru, acest proiect durează între 3 si 5 ani si străzile nu pot rămâne așa. Vadu Oii și Ferma 1 vor fi racordate la rețeaua de canalizare, de asemenea și restul de străzi din Hîrșova.
 
Care este situația spitalului, au fost perioade grele acolo în ultimii ani?
 
Este într-o situație bună mulțumită noului manager, care a venit în urma unui concurs. Din 2010 și până am venit eu la primărie conducerea spitalului a fost asigurată de un interimar. Proiecte legate de spital sunt creșterea eficienței energetice, și dotarea ambulatoriului. Dotarea ambulatoriului cu 1,2 milioane de euro. Acest proiect este in lucru la jumătatea lunii septembrie trebuie depus. Încercăm sa motivăm medicii.
 
Aveți toate specializările acoperite?
 
Nu, vrem să transformăm în CPU.
Am depus documente pentru construirea locuințelor pentru medici. La sfârșitul lunii iulie 2019 ar trebui să avem un bloc doar pentru medici. Un alt proiect a fost suportarea cheltuielilor de transport pentru medici. Vrem să construim un heliport in curtea spitalului, este foarte important un heliport în incinta spitalului pentru că viața contează. Spitalul are condiții decente.
 
Pentru tineri, copiii, cu care vă mândriți, ce proiecte aveți? 

Din punct de vedere educațional, primăria a acordat pentru al doilea an recompense în bani copiilor cu rezultate la olimpiade.
 
Au fost mulți olimpici?
 
Au fost 69, anul acesta mai mulți decât anul trecut și la anul sper să fie mai mulți decât anul acesta. Pentru timpul liber vreau să depun un proiect pentru construirea unui teren de minifotbal, un complex sportiv care va conține un teren de tenis, un panou de baschet, un loc de petrecerea timpului liber, parcuri tematice. Vreau să depun acest proiect la jumătatea lunii octombrie. Am depus la CNI documentele necesare pentru construirea unei baze sportive cu o capacitate de 3000 de locuri. Avem o sală de sport, o reabilităm pentru că în 24-25 august găzduim campionatul național de taekwondo.
 
Unde își desfășoară activitățile artistice, unde își pot șlefui abilitățile tinerii din Hîrșova?
 
La Casa de Cultură, sunt peste 250 de copii care își desfășoară activitatea acolo.
 
Sunteți un primar incomod, sever, pretențios, exigent?
 
Sunt perfecționist. Și copiilor mei le-am spus ca seara să se raporteze la ei înainte de culcare. Dacă ești mai bun decât ai fost de dimineață înseamnă că ai evoluat. Eu sunt într-o competiție cu mine, nu cu alții. Cine vrea sa pună umărul alături de mine la dezvoltarea orașului este bine-venit.
 
V-ați fi așteptat ca ultimii edili să vină să vă ajute să construiți un viitor pentru oraș. I-ați fi dorit lângă dumneavoastră?
 
Da, este necesar, mi-ar fi plăcut. Cine vrea să ne sprijine, să ne sprijine, am nevoie de o experiență care să rezulte din răbdare din analiză, din capacitatea de a media anumite probleme. Au avut la îndemână câte 2 mandate, au avut liniște. Eu la jumătatea primului mandat nu am avut liniște. Eu voi fi acolo pentru orașul nostru, voi fi cu trup și suflet. Că nu pot face in doi ani ce au făcut alții în 5, este nevoie de răbdare.
 
Proiectul de asfaltare durează, inclusiv asfaltarea pentru Ferma 1 și Vadu Oii. La preluarea mandatului am făcut o adresă fostului primar prin care l-am rugat să vină și să semnăm acel protocol de predare primire. Nu am ce sa predau , nu am primit nimic, acesta a fost răspunsul.
 
Cum colaborați cu Consiliul Local?
 
De când sunt primar, am pus un proiect pe ordinea de zi, aprobat în 2016, din punctul meu de vedere bun pentru comunitate. Ca toate ședințele să fie transmise în direct populației. Ca lideri ai comunității, este treaba noastră să încercăm să ținem memoria trează.
 
Am ajuns la finalul acestui interviu și aș vrea să încercați să desemnați un om Centenar pentru Hîrșova.
 
Din ideea ziarului ZIUA de Constanța, noi am născut un alt proiect. Hîrșova nu va avea omul Centenar, ci copilul Centenar, cel care se va naște în preajma zilei de 1 decembrie. Ne vom preocupa de educația lui și de pregătirea lui pentru ca peste ani să întoarcă comunității tot ce va primi. Cine știe, poate copilul Centenar va fi viitorul primar al Hîrșovei sau, în orice caz, va fi bun în domeniul său de activitate și va spune peste ani... eu sunt Copilul Centenar. Recunosc, această idee mi-a venit când ați solicitat o propunere pentru Omul Centenar.
 
Sincer, ar fi dificil să desemnăm o singură persoană ca Om Centenar, ar fi trebuit să analizăm o persoană pe care nu o cunoaștem decât din ce a rămas scris, din izvoare. Putem căuta în mediul sanitar, educație, dar nu este obiectiv, apar discuții. Aș putea spune Părintele Trandafir sau Părintele Ioniță, amândoi au fost oameni de ispravă ai comunității care au slujit oamenii și lui Dumnezeu.
 
Totuși, cu ce personalități se identifică, se mândrește Hîrșova?
 
Și-a lăsat amprenta asupra comunității familia Cotovu. Liceul poartă denumirea Ioan Cotovu și Ansamblul va fi Vasile Cotovu, Sandra Cotovu este prozatoarea care a făcut cinste orașului.
 
Care este problema care în acest moment vă dă bătăi de cap?
 
Portul, infrastructura lui. Am făcut adrese către Ministerul Turismului și al Dezvoltării. Fac un apel ca și media să ne ajute, vreau să preiau malul în administrația locală. Discuțiile sunt demarate, eu mai insist. Ministerul Transporturilor este cel de care depinde preluarea acelui mal. Acel mal, fiind în administrarea Primăriei, va ajuta la dezvoltarea orașului Hîrșova.
 
Interviul live integral cu primarul orașului Hîrșova, Viorel Ionescu poate fi urmărit aici: 
 
Citește și:

Interviuri live Dinastia Cotovu și Cetatea Carsium vs Hîrșova anului 2018 (documente + galerie foto)

Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“