#citeșteDobrogea Cernavodă, orașul de la vărsarea Dunării pe Valea Kara-su

Referințe geografice și istorice
Este un oraș aflat în zona centrală a Dobrogei către extremitatea vestică a provinciei. Are o populație de 19.458 locuitori. Cernavodă este situată la o distanță de 59 km de municipiul Constanța. Localitatea are o poziție privilegiată prin situarea sa pe malul drept al brațului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport rutier, fluvial si feroviar. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România, realizată în parteneriat cu inginerii canadieni.

Cel mai probabil denumirea provine din slavonă și înseamnă "apă neagră". Această denumire poate fi corelată cu cea a Văii Kara-Su care înseamnă tot "apă neagră".
Urmele de locuire în acest spațiu aparțin culturii Hamangia, din neoliticul timpuriu, iar statuetele descoperite la Cernavodă vin să întărească acest lucru (mileniile V-IV î.Hr).
Pentru perioada stăpânirii romane, localitatea s-a aflat în administrarea Imperiului, iar mai apoi a stăpânirii bizantine.
După 1388, localitatea a fost integrată alături de întreaga provincie, statului medieval Țara Românească, sub autoritatea lui Mircea cel Bătrân. După 1418-1420, provincia va intra în stăpânirea Imperiului Otoman și a sultanului Mehmed I.



Sub stăpânire otomană, orașul s-a aflat până în 1878, după congresul de la Berlin, în urma căreia a fost integrat statului român. Sub administrație românească au început proiectele de modernizare a localității.  Va fi reședința județului Silistra Nouă.
Între 1890 - 1895, inginerul Anghel Saligny a construit podul peste Dunăre, un pod peste Dunăre și peste brațul Borcea al Dunării. Podul Regele Carol I, (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny), complexul de poduri, în lungime totală de 4087,95 m fiind în acea vreme cel mai lung complex de poduri din Europa. Ultimul nit al podului, turnat din argint, a fost, simbolic, bătut de Anghel Saligny reprezentând încheierea lucrărilor la pod.

Pe teritoriul orașului Cernavodă există mai multe puncte de interes arheologice. De-a lungul timpului cei care au făcut săpături au fost: Grigore Tocilescu ( 1900), Carl Schuchardt (1917 – 1918) , Ion Nestor (1928 – 1936), Dumitru Berciu, Sebastian Morintz, P. Roman (1954 – 1965). Siturile arheologice care au fost descoperite sunt:

Dealul Columbia D-  un cimitir de înhumație din epoca neolitică, parte integrantă a Culturii Hamangia.. Cimitirul are circa 400 de morminte și doar câteva gropi ritual. S-au găsit și figurine tipice Culturii Hamangia, fusaiole de lut ars, decorate în stilul Hamangia și brățări de marmură. Dintr-un astfel de mormânt provine și grupul de figurine din lut ars, Gânditorul de la Cernavodăși perechea sa, ce aparțin culturii Hamangia.



Dealul Columbia C -  un sit al unei așezări din epoca neolitică, Cultura Hamangia, care avea locuințe cu caracter provizoriu, legat de cimitirul de înhumație de la Dealul Columbia D. Aici s-a găsit o ceramică similară cu cea de la cimitir.
Valea Dobrescu—un sit al unei așezări din epoca neolitică, Cultura Hamangia, care avea locuințe cu caracter provizoriu, legat de cimitirul de înhumație de la Dealul Columbia D. Aici s-a găsit o ceramică similară cu cea de la cimitir. Cele două așezări și cimitirul par că ar aparține unor colectivități de agricultori primitivi, care schimbau succesiv vetrele probabil în urma tipurilor de tehnici arhaice pe care le foloseau: abandonări de ogoare, defrișări, desțeliniri etc.
Dealul Sofia—o așezare din neolitic de tip tell, care are mai multe nivele cu locuințe cu platformă ce aparțin Culturii Gumelnița. Aici a fost scoasă la iveală o ceramică tipică pentru acest tip de cultură, varianta dobrogeană. Ea are un decor excizat, puțin adânc, pictat și subliniat cu culoare. În apropierea sitului au fost descoperite ansambluri succesive:o așezare fortificată pe mai multe nivele.
Punctul Coada Zăvoiului—un cimitir daco-getic timpuriu de incinerație datat în secolul al IV-lea—al III-lea î.Hr. S-au găsit urne hallstattiene așezate, butoni și brâuri alveolare. Inedit, a fost descoperită o oglindă grecească din bronz cu un mâner din fier, care are terminația realizată cu două volute.
Punctul Hinog— o fortificație romană târzie, tip moeso-romană, datată în secolul al IV-lea - al VII-lea d.Hr. Fortificația a fost un zid de incintă polygonal, cu două porți la capetele axei magistrale. S-au adăugat ulterior trei curtine. În interiorul ei exista o bisericuță, iar în afara zidurilor peste stratul așezării romane, o altă bisericuță funerară care are ca anexă un cavou. În această zonă s-a scos la iveală o cruce de mormânt pe care stă inscripțonat cuvântul „Rotislav”.
Piciorul Podului Regele Carol I construit de inginerul Anghel Saligny—în anul 1936 exista o carieră romană de calcar. Pe unul din pereții carierei stătea un relief al lui Hercule Saxanus („Stâncosul”) care simboliza în epoca romană pe patronul carierelor și al pietrarilor. Cariera a fost descoperita de către Grigore Florescu, iar ulterior a fost distrusă.



Cernavodă rămâne un oraș surprinzător aflat pe malul Dunării cu un potențial uriaș privind dezvoltarea, având ca motoare de dezvoltare centrala nucleară, portul, podul de peste Dunăre, rețeaua rutieră și feroviară.
 
Despre Claudia Ilie

Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular încadrul LiceuluiTeoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodicăși de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.

 
Citește și: