#citeșteDobrogea Cum arăta Constanța (Kiustenge) în anii 1860-1861 - Mărturiile unor demnitari și intelectuali români (I). Dionisie Pop Marțian

 
În anul 1857, compania engleză Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Ltd. (DBSR) a obținut din partea Imperiului Otoman concesiunea pentru construirea căii ferate Kustendjie-Tchernavoda (Cernavodă) precum și pe cea a Portului Kustendjie. Drumul de fier a fost terminat în doi ani și jumătate și inaugurat pe 4 octombrie 1860, în timp ce lucrările de modernizare a portului au continuat și în următoarele două decenii.
 
În următoarele două articole vom prezenta și analiza fragmente din descrieri ale unor intelectuali și demnitari din România (Principatele Unite Moldova și Țara Românească - denumire din 1859), ajunși la Constanța în perioada 1860-1861. Ei oferă informații extrem de interesante legate de oraș, de comunitatea engleză stabilită aici și de populația multi-etnică.
 
În articolele publicate anterior am ales să folosim numele Kustendjie, termen uzitat de englezi și întâlnit în toate izvoarele britanice ale acelei perioade. De data aceasta, întrucât izvoarele bibliografice sunt românești, vom folosi termenul Kiustenge (uzitat de autorii români).
 
Prima mărturie îi aparține lui Dionisie Pop Marțian (1829-1865), un intelectual ardelean, fost prefect al lui Avram Iancu în timpul Revoluției din 1848. După ce a studiat la Viena la Facultatea de Drept și Filozofie, în anul 1857 s-a mutat în București ca profesor universitar. Pop Marțian a rămas în istorie ca un mare statistician și economist. Apropiat al lui Cuza, el a fost numit în aprilie 1859 Șeful Serviciului Statistic Central din Țara Românească, pentru ca din 1862 să devină primul director al nou înființatei Direcții Centrale de Statistică a României. El este cel care a pus bazele primelor publicații de specialitate „Analele Statistice“ și „Analele Economice“. Nu în ultimul rând, trebuie spus că lui i se datorează efectuarea în 1860 a primului recensământ modern dintr-o Românie (Țara Românească și Moldova) din care, din păcate, Dobrogea nu făcea parte încă.
 
În toamna anului 1860, Pop Marțian este desemnat să facă parte din delegația României prezentă la inaugurarea căii ferate Kiustenge-Tchernavoda (Bogazchioi), programată pe data de 4 octombrie (22 septembrie - după vechiul calendar). Economistul nu vine însă în Dobrogea odată cu ceilalți oficiali români, conduși de ministrul de externe Ioan I. Filipescu. Pop Marțian va relata, pentru întâia dată, despre aventura sa dobrogeană, într-un articol publicat pe 9/21 octombrie 1860 în „Ilustrațiunea. Ziurnal Universal“ și intitulat „Kiustenge“. El povestește că a ales să plece mai devreme din București, alegând o rută mai lungă, dar mai comodă (și mai ieftină). Astfel, în loc să meargă la Călărași Port și de acolo să treacă cu bacul la Cernavoda, Dionisie Pop Marțian a mers cu trăsura de poștă până la Giurgiu Port, iar apoi cu vasul pe Dunăre până la Cernavoda Port (sursă - I . Popescu). A ajuns acolo la ora 3 dimineața, cu ore bune înaintea plecării trenului spre Kiustenge, motiv pentru care a așteptat într-o cafenea. Când s-a apropiat momentul plecării trenului, el a mers la John Trevor Barkley (managerul companiei britanice DBSR, ce administra linia ferată), căruia i-a cerut permisiunea să urce în „balaurul de foc“ (în schimbul a 10 franci). Trenul a plecat spre Marea Neagră imediat ce a sosit ministrul român Filipescu și suita sa.
 


Dionisie Pop Marțian ne relatează în continuare:

 
Istoricul Stoica Lascu a analizat mărturia economistului și a ajuns la concluzia că drumul făcut în acea dimineață de către Marțian, de la Cernavoda la Kiustenge, a durat aproape patru ore, întrucât era vorba despre o călătorie de probă. Trenul putea face aceeași distanță în numai două ore, așa cum s-a și întâmplat în aceeași zi în cursa inaugurală Kiustenge_Tchernavoda și retur.
 
În articolul publicat pe 9 octombrie 1860, Dionisie Pop Marțian face apoi o scurtă prezentare a orașului. Informația este una foarte importantă, printre puținele referitoare la oraș, în primii săi ani de „experiență“ britanică:

 
Atât în acest articol, cât și în alte materiale publicate în diverse perioade, în anii următori, economistul a evidențiat importanța căii ferate dobrogene și mai ales potențialul orașului Kiustenge.
 
Din păcate, Dionisie Pop Marțian nu a apucat să vadă bătrâna Kiustenge devenită Constanța, urbe a României. El a murit de tuberculoză pe 2 iulie 1865, la Munchen, la numai 36 de ani.
 
(Va urma)
 
 
Bibliografie selectivă
 
Stoica Lascu – „19 km pe oră“, articol publicat în fasciculul „Imagini dobrogene de acum 120 de ani“, revista Magazin Istoric, an XX, nr.6 (231), iunie 1986, p.20-21.
 
Petre Țurlea - „Suvenire de voiagiu“ articol publicat în fasciculul „Imagini dobrogene de acum 120 de ani“, revista Magazin Istoric, an XX, nr. 6 (231), iunie 1986, p.20-21.
 
Ilie Popescu - „150 de ani de căi ferate dobrogene“, Editura Club Feroviar, București, 2010.
 
Aurelia Lăpușanu - „Constanța de odinioară - Englezii și Dobrogea“, articol publicat pe 10 noiembrie 2017, în ziarul ZIUA de Constanța.
 
Marian Moise - „Constanța Veche - Restituiri necesare“, Editura Menora, Constanța 2001.
 
Ilie Popescu - „150 de ani de căi ferate dobrogene“, Editura Club Feroviar, București, 2010.
 
Constantin Cioroiu - „Călători la Pontul Euxin“, Editura Sport Turism, București, 1984.
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Un articol din Lumea Nouă despre inaugurarea căii ferate Constanța - Cernavodă (1860) - „The Living Age” și povestea lui Ibrahim Edhem Pascha