#citeșteDobrogea Din stirpea celebrelor partenere de scenă, soprana Veronica Diaconu sărbătorește opt decenii de viață

Din stirpea sopranelor „de neuitat” ca partenere de scenă, Veronica
Diaconu, se alătură unor nume celebre ale scenei constănțene și naționale, deopotrivă, precum Aida Abagief, Niculina Cârstea şi Lucreţia Covali.



Fostă solistă la Teatrul Liric (Opera) din Constanţa, soprana Veronica Diaconu s-a născut la 16 februarie 1941, în Constanţa, într-o familie care a ajuns la a patra generaţie de constănţeni. Absolventă a Conservatorului din Iaşi, soprana a cântat şi a încântat, timp de peste trei decenii, publicul iubitor de operă din Constanţa, din ţară, din străinătate, dar şi turiştii germani care veneau odinioară pe litoralul românesc şi participau, în calitate de spectatori, la reprezentaţiile oferite de Teatrul Liric. A cântat în corul Operei din Constanţa pe vremea dirijorului Constantin Daminescu, a urmat Conservatorul, însă a revenit ca solistă pe aceeaşi scenă.
Între cei 62 de seniori ai teatrului constănţean omagiaţi, pe 12 iunie 2018, la evenimentul „Incredibila memorie a teatrului constănţean“, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa, s-a numărat şi soprana Veronica Diaconu, care a fost distinsă cu medalia „Jean Ionescu“ din partea organizatorului şi cu placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean, dar şi cu o scrisoare de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa.

Cu șapte ani înainte, în 2011, în cadrul „Săptămânii Artelor Spectacolului Muzical”, maeştrii scenei lirice de la malul mării au fost sărbătoriţi, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet (TNOB) „Oleg Danovski”. Revista VIP, TNOB „Oleg Danovski” şi Ministerul Culturii s-au gândit să-i premieze pe artiştii lirici, care, de-a lungul câtorva decenii, și-au încântat spectatorii dând viaţă a numeroase roluri în spectacole de operă şi operetă care le-au prezentat nu doar pe această scenă, ci pe întregul litoral, după cum afirma cu acel prilej Mircea Tegzeșiu, consultant artistic.
Cele 11 diplome au fost dedicate artiştilor: Aida Abagief, Margareta Andriescu, Niculina Cârstea, Veronica Diaconu, Constantin Jurăscu, Radu Popescu, Iuliu Puşcaşu, Romfilia Radu, Iacobina Vlad, Gabriela Popescu Ţigănaşu şi Gabriela Tofănel.

Și pentru că pomeneam de soprane de neuitat, iată ce răspundea răposatul tenor Florin Diaconescu (2 iulie 1942 – 15 martie 2020) într-un interviu acordat Luminiței Constantinescu (recent stinsă din viață pe 20 ianuarie 2021), la întrebarea „Ce partenere nu poți uita?”: „Pe Veronica Diaconu (cu care am făcut peste 400 de spectacole la Constanţa), pe Silvia Voinea (o colegă ideală vocal, scenic şi intelectual) în Lakme, Lucia, Rigoletto, Răpirea din Serai, Bastien şi Bastienne şi în tot ce am mai făcut, pe distinsa soprană Eugenia Moldoveanu, în: Manon, Traviata, Freischutz, Boema, Faust, pe Maria Slătinaru-Nistor, cu vocea sa de excepţie în Boema şi Faust, pecum şi pe profesionista mea colegă Elena Simionescu, în multe, multe spectacole. Să nu le uit şi pe: Marina Mirea, Ligia Grosu, Mihaela Mija şi...Mady Mesple. Numai amintindu-le simt cum mă cuprind din nou emoţiile... Doamne, vorbesc de mii de seri, de timpul care s-a scurs şi mi-a luat cu el cea mai mare parte a vieţii”.


Citește și:

#citeşteDobrogea: Soprana Veronica Diaconu, la cea de-a 78-a aniversare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa