#citeșteDobrogea Mănăstirea Cocoș, un loc spiritual cu amplasare unică

Unde este situată Mănăstirea Cocoș?

Mănăstirea Cocoș este situată în județul Tulcea, în nordul Dobrogei, la aproximativ 6 km de comuna Niculițel și la 30 km de orașul Tulcea. Este amplasată într-o zonă cu un peisaj natural impresionant, la poalele unui deal împădurit din Munții Măcinului, într-un loc izolat, ideal pentru reculegere spirituală, acolo unde credinciosul se află doar cu Dumnezeu.  Accesul la mănăstire se face pe drumul județean DJ229, care leagă Niculițelul de Tulcea, urmat de un drum secundar bine semnalizat. Poziționarea sa într-un peisaj natural atrăgător contribuie la valoarea sa spirituală și turistică, fiind una dintre cele mai vizitate mănăstiri din Dobrogea.




Istoria locului
Fondată în anul 1833 de trei călugări veniți de la Mănăstirea Neamț, aceasta a fost ridicată inițial ca o bisericuță din nuiele și pământ, respectând legile musulmane ale vremii, care nu permiteau ca o construcție să fie mai înaltă decât o geamie. Ulterior, în 1853, a fost construită o biserică mai mare din piatră și cărămidă.
Denumirea de cocoș provine de la cocoșii de munte aflați în pădurile înconjurătoare, care prin cântecele lor chemau călugării și credincioșii la rugăciune.
Mănăstirea este cunoscută pentru clopotnița sa monumentală de 30 de metri (ridicată între 1864 și 1884) și pentru chiliile în stil oriental, construite în perioada 1905-1911. Lăcașul de cult adăpostește moaștele martirilor Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, descoperite în Niculițel în 1971, precum și o colecție valoroasă de icoane și carte veche în muzeul mănăstirii. Stilul arhitectural al bisericii principale, finalizată în 1913, îmbină elemente neo-bizantine, iar pictura interioară aparține artistului italian F. de Biasse.



Cripta martirică de la Niculițel, unde au fost îngropați martirii, a fost construită din cărămidă, cu dimensiunile de 3,70/3,50/2,30 m, fiind împărțită în două mici încăperi supraetajate. În încăperea de sus s-au găsit patru moaște întregi de martiri, așezate într-o raclă comună, de lemn, după tradiția ortodoxă cunoscută, cu mâinile pe piept și cu capul spre apus. Toți martirii aveau capetele tăiate, din care trei erau așezate la locul lor, iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. Pe peretele din stânga intrării se află săpată în mortar următoarea inscripție în limba greacă: „Martirii lui Hristos“, iar pe peretele din dreapta scrie: „Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos“, având deasupra crucea monogramată (HR). În încăperea de jos, împărțită și ea în mici secțiuni, s-au găsit aproape o sută de bucăți de oase sfinte, care aparțineau altor doi martiri necunoscuți. Pe o lespede de calcar este scrisă această mică inscripție: „Aici și acolo (se află) sângele (vlaga) martirilor“.

Așezământul este o destinație de pelerinaj și un simbol al spiritualității ortodoxe din zonă, un loc de un farmec aparte, unde credinciosul se poate reculege, poate dialoga cu divinitatea și poate avea susținerea oamenilor bisericii de a intermedia legătura spirituală cu Mântuitorul sau cu Dumnezeu Tatăl.
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.

 
Citește și:
#citeșteDobrogea Rasova și potențialul turistic pe care îl dezvoltă