#citeșteDobrogea Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

Administraţia comunală din Constanţa a fost preocupată de păstratrea curăţeniei prin adoptarea unor ordonanţe comunale. Acestea aveau în vedere curăţenia oraşului, a străzilor, a parcurilor şi circulaţia autovehiculelor şi a trăsurilor.

În ceea ce priveşte curăţenia oraşului se impuneau următoarele norme:
1. Este cu desăvarşire oprită aruncarea sau depozitarea gunoaielor sau a altor resturi  în stradă sau în locuri virane;
2. Fiecare cetăţean, este dator să măture în faţa proprietăţii sale, iar gunoaiele se vor depozita într-o ladiţă proprie, care se va deşerta direct în furgoanele Primariei, la trecerea lor, spre a le
transporta la locurile anume destinate;
3. Cei ce nu se vor conforma ordonanţelor emise de Primărie, vor fi urmăriţi ca fiind contravenienţi şi pedepsiţi potrivit legii, care prevede în caz de recidivă pedeapsa cu închisoarea;
4. Este cu desăvârşire interzisă lăsarea liberă pe străzi, a animalelor domestice;
5.. Orice animal care se va gasi liber pe străzi, se va închide în oborul comunal, aflat la marginea localităţii, de unde nu va putea fi eliberat decât după plata amenzii şi a stricăciunilor cauzate;
6. Porcii, care se vor găsi liberi pe străzi, vor fi împuşcaţi de agenţii Poliţiei Comunale;
7. Fiecare cetăţean în faţa proprietăţii căruia s-au plantat pomi, au îndatorirea să îngrijească de ei şi să nu permită distrugerea sau dezrădăcinarea;
8. Nimănui nu-i este îngăduit a rupe florile din parcuri, nici a calca sau a se aşeza pe gazonul din parcurile oraşului, precum şi pe cele aflate la Băile Mamaia;
9. Cei ce vor încălca dispoziţiile ordonanţei vor fi urmariţi nu numai pentru contravenţie ci şi pentru distrugere.
O altă problemă reglementată de Primărie a fost cea legată de circulaţia vehiculelor în oraş
Niciun vehicul, fie cu tracţiune mecanică, fie cu tracţiune animală, nu va putea circula pe bulevardul de jos, cel care ducea către Cazinoul Comunal.
 Niciun vechicul fie cu tracţiune mecanica, fie cu tracţiune  anirnală, nu va putea circula prin Piaţa Independenţei, decât prin partea dinspre Primărie, în ambele direcţii.
Niciun vechicul, fie cu tracţiune mecanică, fie cu tracţiune animală, încărcat cu greutăţi, nu va putea circula prin Piaţa Independenţei,  urmând calea pe străzile Mircea, Cantemir, Marcus Aureliu şi Lascăr Catargiu. Contravenienţii vor fi daţi în judecată, conform legilor.
Administraţia publică era coordonată de inginer Arghirescu, care  deţinea funcţia de inspector-şef general al Direcţiei Tehnice, inginer Bogdan Popescu,  I. Haffenscher, şeful Uzinelor Comunale; Ludovik Schack,  gradinar şef,  Rudolf Nulfer, mecanic-şef la uzina electrică, ce avea în responsabilitate şi iluminatul public.
Parcurile se aflau în atenţia autorităţilor, existând reglementări adoptate înainte de Primul Război Mondial şi extinse şi după terminarea acestuia. Preumblarea prin parcuri şi grădini era reglementată prin ordonanţe ale Primăriei. Nu se permitea preumblarea călare prin parcuri, pe bulevarde sau pe străzi. Nu se permitea mutarea băncilor din parcuri, din locurile stabilite iniţial de autorităţile publice locale. Nu se permitea escaladarea gardurilor, a gardurilor vii, a îngrăditurilor aflate în grădini sau în parcuri. Nu se permitea aruncarea gunoaielor sau a altor resturi  în parcuri, pe bulevarde sau pe străzi. Toate aceste abateri erau considerate contravenţii şi se judecau la Judecătoria de Ocol Constanţa.
Primăria reuşea să păstreze un oraş curat şi să responsabilizeze cetăţenii localităţii. Ar fi nevoie şi în zilelele noastre de astfel de măsuri, dar în primul rând cetăţenii trebuie să devină mai responsabili şi conştienţi de rolul pe care îl au în păstrarea curăţeniei oraşului în care trăiesc.
 
Surse bibliografice:
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanţa, Dosar 17/1924
 Ordonanţa Comunală  a Primăriei Constanţa nr. 4483 din 8 Mai 1924
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)