#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (III)

 
Vă supunem atenției o altă stradă a Constanței care a purtat denumirea Dreptăței, iar mai apoi Dragoș Vodă. O stradă aflată în apropierea plajei Modern, perpendiculară pe țărmul mării.
Din anul 1912 denumirea străzii a preluat numele voievodului moldovean Dragoș Vodă, denumire pe care o va păstra în 1930, în 1950, dar și în perioada de după revoluția din decembrie 1989.
 
În 1885 pe strada Dreptăței se aflau 5 case de locuit. Erau case cu un etaj. Nu erau case cu două sau cu trei etaje. Restul clădirilor erau case obișnuite. Doar cei cu dare de mână puteau să își construiască sau să își achiziționeze case cu etaj. Denumirea străzilor constănțene a fost aprobată în ședința Consiliului comunal din 23 august 1885. Printre semnatari se află consilierii: Ali Cadîr, P. Pappaianopol, inginerul comunal V. Vergotti, secretar comunal fiind N. Mastero.
 
Din anul 1897 în cadrul Consiliului comunal, Constanța a fost împărțită în trei secțiuni, cu intenția de a angaja atribuțiile consilierilor locali. Strada Dreptăței făcea parte din secțiunea a II-a.
 
Strada Dragoș Vodă era perpendiculară pe strada Ecaterina Varga, iar în capătul din partea de vest era perpendiculară pe strada I.V. Stalin (Bulevardul Tomis).
 
Și pe această stradă se găseau case cu o arhitectură deosebită. Este vorba de un imobil cu două etaje, devenit apoi cu un singur etaj și cu mansardă. Este vorba despre o proprietate care i-a aparținut comerciantului grec Zafirios Kiriakou, care deținea și alte proprietăți în această zona a orașului, despre care am mai vorbit în alte articole. Se pare că această construcție datează de la începutul secolului al XX-lea, mai precis din anul 1904. Casa a fost locuită de familia antreprenorului grec, iar în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost bombardată. Ulterior, a fost refăcută doar pentru parter și i s-a adăugat o mansardă. Casa este catalogată drept monument istoric, identificată cu codul LMI CT-II-n-B-02799 și se află într-o stare de degradare accentuată. Există încercări de restaurare a unor întreprinzători particulari care au achiziționat proprietatea tocmai în ideea de a o restaura și de a o reda circuitului de valori culturale ale orașului. După refacere, construcția era compusă din demisol, parter și o mansardă situată deasupra intrării principale. Din planurile originale ale clădirii se poate observa faptul că această construcție era prevăzută cu parter, etaje și mansardă. Construcția se încadrează în stilul arhitectural Belle Epoque, având ferestre generoase, de mari dimensiuni, cu ancadramente bogat ornamentate, cu o intrare principală generoasă, având scări de acces. Construcția se încadrează în tiparele edificiilor epocii respective.
 
Despre alte proprietăți deosebite din punct de vedere arhitectural sau locuite de potentați ai orașului cunoscuți în epocă, nu avem informații. Dimensiunea acestei străzi este relativ redusă, dar poziția în planul orașului era și este una deosebită.







În anul 1880 în Constanța locuiau 1542 greci, marea majoritate a acestora fiind implicați în activități comerciale, fiind  armatori de vase și fiind implicați în activități de producție. Activitatea lor aducea venituri însemnate acestor familii care achiziționau proprietăți imobiliare deosebite din punct de vedere arhitectural.
 
Referitor la denumirea acestei străzi putem spune că a avut doar două denumiri, înainte de 1912, strada a purtat denumirea Dreptăței, iar după această dată, a purtat și poartă numele voievodului moldovean Dragoș Vodă. Dacă ne gândim la prima denumire aceasta poate fi acceptată de orice regim, o stradă a Dreptății, putând avea o conotație națională, politică și chiar socială.
 
Dacă ne îndreptăm către cea de-a doua denumire aceasta a rezistat în timp după 1912 până astăzi, indiferent de regimul politic pe care l-a avut statul român. Acest lucru se datorează faptului că personalitatea lui Dragoș Vodă este sinonimă cu întemeierea statului medieval Moldova.
 
Este vorba despre acel stat medieval aflat în slujba regelui maghiar, cu rolul de a-l apăra de invaziile devastatoare ale tătarilor, cantonați în Nordul Mării Negre. Marca de apărare de la Baia, avea acest rol. Descălecatul lui Dragoș Vodă în Moldova, la Baia, a creat Moldova Mică, care va deveni Moldova Mare, în vremea celorlalți voievozi ai statului de la Est de Carpați. Acțiunea lui Dragoș Vodă, originar din Bedeu, din Maramureș, a contribuit la crearea unui nou stat, prin eforturile conjugate ale voievodului maramureșean și ale oamenilor săi. Prin descălecat s-a creat statul. Prin cel de-al doilea descălecat al lui Bogdan din Cuhea, se va obține și independența statului moldovean, față de pretențiile regatului maghiar.


Prin urmare, o stradă a Dreptăței, urmată de o stradă aflată sub patronajul voievodului moldovean Dragoș Vodă, a fost primitoare cu cei veniți de departe. Printre aceștia se numără și grecii din Constanța, care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului de la malul mării.
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)