#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XIX). Strada Chiristigii

În orașul de la malul mării străzile au purtat denumiri diverse de-a lungul timpului. Unele dintre acestea și-au păstrat denumirile chiar și în zilele noastre, iar altele au purtat alte denumiri, unele legate și de existența regimului politic din perioada respectivă sau de personalitatea agreată de regimul respectiv.
Scopul nostru este de a readuce în prim plan strălucirea vremurilor de altădată și farmecul acelor perioade, pentru a nu uita trecutul orașului de la malul mării.
 
Vă propun o nouă locație, Strada Chiristigii sau mai degrabă șoseaua Chiristigii. O zonă foarte animată care avea depozite de cherestea necesară construcțiilor, pentru lemne de foc, dar și pentru export.
Țările Române erau exportatoare de lemn, de cherestea pentru Imperiul Otoman. În perioada dominației otomane, lemnul era luat de autoritățile otomane la prețuri mici, fiind un monopol otoman asupra produselor românești. După Tratatul de la Adrianopol din 1829, monopolul otoman a fost înlăturat, iar comercianții români a putut să își vândă mărfurile după propriile interesele în funcție de fluctuațiile prețului și ale pieței.
Printre cei mai cunoscuți chiristigii, care își desfășurau activitatea pe strada cu același nume îi putem aminti pe: A.V. Boiangioglu, Moise Hasan, dar și pe frații I. și B Beiner.



După cum putem observa originea celor care se ocupau cu această afacere era alta decât cea română, dar erau și comercianți români care se ocupau cu această afacere. Unii dintre aceștia aveau afaceri în Constanța, dar și în Dobrogea Unul dintre acești comercianți era fostul edil al orașului Medgidia, Mustafa Ali Mehmet. Acesta, alături de fratele său făcea afaceri cu cherestea la Constanța și la Bazargic.

În industria locală constănțeană se produceau ambalaje de lemn pentru diverse mărfuri, dușumele pentru construcții, lemne pentru construcții, uși, geamuri, lăzi pentru transport, lemn pentru foc etc.

Chiristigiii erau preocupați de această afacere, aducând materialul lemnos pe Dunăre, la Cernavodă îl urcau în căruțe, iar după 1860 odată cu construcția căii ferate Cernavodă - Constanța, era transportat pe calea ferată. Era transportat direct în port pentru a fi exportat sau era transportat pe șoseaua chiristigiilor, locul în care orice constănțean putea găsi lemn pentru construcție.



Chiristigiii făceau parte din Uniunea micilor industriași, uniunea fiind condusă de Romulus Cocea, ce deținea funcția de președinte, iar vicepreședinți erau Vasile Făgăraș și Badea Constantinescu. Aceștia apărau interesele membrilor uniunii și încercau să găsească sprijinul necesar pentru cei care se confruntau la un anumit moment, cu probleme grave în activitatea pe care o desfășurau.
Strada Chiristigiilor începea din strada Avram Iancu  și se termina la Cimitirul ortodox.


După anul 1902 fabricile de cherestea vor avea o activitate susținută în Dobrogea și la Constanța, iar cei care se ocupau de această afacere din ce în ce mai profitabilă, au prosperat și și-au mărit cifra de afaceri an de an.
 
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Adrian Ilie, Claudia Ilie, Medgidia. Orașul întemeiat de sultan, Editura Ex Ponto, Constanța, 2021

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XVIII). Strada Brașovenilor - strada Căpitan Constantin Țurcanu