#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XX). Negustori armeni ai orașului și afacerile lor

În orașul de la malul mării străzile au purtat denumiri diverse de-a lungul timpului. Unele dintre acestea și-au păstrat denumirile chiar și în zilele noastre, iar altele au purtat alte denumiri, unele legate și de existența regimului politic din perioada respectivă sau de personalitatea agreată de regimul respectiv.
Scopul nostru este de a readuce în prim plan strălucirea vremurilor de altădată și farmecul acelor perioade, pentru a nu uita trecutul orașului de la malul mării.
 
Vă propun o nouă abordare a tematicii amintite, prin identificarea celor mai importanți negustori de origine armeană care au dezvoltat afaceri de succes în orașul de la malul mării în perioada antebelică și în cea interbelică.

Acești negustori de origine armeană au poposit în Dobrogea înainte de 1878, fiind activi în comerțul din târgurile dobrogene, inclusiv în renumitul târg al Panairului, organizat în orașul de pe Valea Kara-su.

Printre manufacturiștii orașului îi putem aminti pe: M.M.Frenkian, pe strada Mircea cel Mare, Tacvor Benslian, pe strada Carol, H. Bedrosian, pe strada Carol, E.D. Emirzian, pe strada Carol, H. Frenkian, pe strada Carol, Sarkis Cazaginian, pe strada Mangaliei, M.G. Bedrosian pe strada Mangaliei, Bohos Kirkor pe strada Mangaliei, O.H. Benlian, pe strada Mangaliei, Artim Araholian pe strada Mangaliei,  A. Zambagdjian, pe strada Brașoveni. Putem observa că în acest domeniu activau în special armenii constănțeni, cu importante afaceri și cu averi acumulate din comerțul practicat.



Printre cerealiști, comisionari și proprietari ai unor case de împumut se numărau: K. Kevorkian, cu afacere pe strada Obor, frații Manissalian, pe strada Romană, K. Kesibbusian, pe strada Romană, A.A. Anamadis, pe strada Romană, Papazian, pe strada Mahomedană. Comerțul cu cereale era foarte profitabil pentru că prețurile erau relativ scăzute în România, iar exportul aducea venituri însemnate.

Compania Frenkian sau Casa Frenkian a fost fondată înainte de 1878 la Constantinopol. Harutim a studiat la Constntinopol, iar în anul 1903 s-a stabilit la Constanța pentru a dezvolta afacerile familiei sale. Principala activitate a firmei era de a dezvolta afaceri en-gross cu produse manufacturate, produse în spațiul românesc, dar mai cu seamă în spațiul european apusean.



Asemenea fratelui său s-a preocupat îndeaprope de afacerile profitabile ale familiei și a dezvoltat afaceri în România, în special la Constanța, orașul având un potențial imens de dezvoltare. Firma avea o filială și în orașul britanic Manchester, de unde aducea produse manufacturate de calitate superioară, atât de necesare pieței românești. Pentru priceperea de care dădea dovadă în ceea ce privește afacerile, a fost desemnat să ocupe o funcție în Camera de comerț a orașului, alături de alte personalități marcante afirmate ăn dezvoltarea anumitor ramuri economice.
Pe lângă afacerile cu produse manufacturate, alți comercianți armeni se preocupau de afacerile cu cereale, care aduceau venituri însemnate. O familie foarte activă în acest domeniu a fost familia Manissalian, cu frații Armenag, Grigore și Garbis. Aceștia au dezvoltat afaceri cu produse agricole prin portul Constanța, cu vapoare care le aparțineau sau pe care le închiriau de la diferiți armatori. Firma avea sucursale în diverse orașe precum: București, Craiova, Călărași, Medgidia sau Hârșova, zone cu potențial, care puteau strânge cereale în zonele respective. Datorită faptului că au acumulat fonduri financiare consistente, frații armeni vor construi un palat în Constanța care le va purta numele.
Unii armeni vor ocupa importante funcții în sitemul bancar. Este cazul lui D. Damadian care a deținut funcția de director al sucursalei Băncii Agricole din oraș. Și acest personaj s-a preocupat de afacerile cu cereale, inițial în zona Varna, iar mai apoi în zona portului Constanța. Datorită priceperii de care a dat dovadă a fost angajat de Banca Agricolă, devenind după numai un an, directorul sucursalei băncii din Constanța.


Ovanezagopcian a fost un mare proprietar funciar în zona Canara, cătunul Mamaia, ce a desfășurat activități agricole, dar și de comerț cu cereale.
Numărul armenilor în Dobrogea a fost în creștere. Dacă până în 1878 erau câteva sute de comercianți în Dobrogea, după obținerea independenței de stat a României și integrarea teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră, numărul acestora a fost în creștere.
Astfel, în anul 1880 se înregistrau 925 de armeni, iar în 1905 se înregistrau 2975 de armeni. Într-un interval de un sfert de secol s-a înregistrat o creștere de 31,09%. Acest lucru se datora faptului că în Dobrogea era stabilitate politică și economică, că zona avea un potențial de dezvoltare, iar conaționalii celor deja stabiliți aveau exemplul celor care reușiseră deja în afaceri.
 
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Citește și: