Constanța acum 100 de ani Plata despăgubirilor de război a întârziat doar pentru dobrogeni - „În sufletul dobrogenilor sădesc nedreptățile“

 
18 ianuarie 1924
 
Ziarul dobrogean „Dacia“ publică, pe 18 ianuarie 1924, numărul 13 de pe acest an. Parabola, nelipsită din orice număr, critică de această dată, administrația centrală, în contextul înființării Societății „Hambarul“, sub auspiciile lui Vintilă Brătianu, fratele prim-ministrului din 1924, Ion I.C. Brătianu și prim-ministru la rândul său între anii 1927-1928:
 
„Gândind probabil la plecare
Brătienii construesc hambare.
Vor să păstreze’n magazii
A României bogății.
Să afle ce să ronțăiască
Când seceta, o să-i găsească“.

Citește și: Atmosfera, politicienii și administrația orașului Constanța din anul 1924
 
Debutul primei pagini a ziarului este marcat de editoriulul scris de Constantin Irimescu, fondatorul ziarului „Dacia“. Intitulat „Plata despăgubirilor“, materialul atrage atenția asupra faptului că „plata aconturilor asupra despăgubirilor de război“, din creditul de 300 milioane, trecut în bugetul anului 1924, întârzie pentru constănțeni și tulceni. „Nu plîng Dobrogenii și nu vor plînge nici de asta dată, dar în sufletul dobrogenilor sădesc nedreptățile, spini la a căror umbră se vor înzdrăveni sufletele celor nebăgați în seamă și veșnic călcați în picioare. […] Nu plîngem, dar pretindem să înceapă imediat în județele Tulcea și Constanța, acea plată a despăgubirilor cu cari a fost amăgită ani dea rîndul populația harnică și destoinică din meleagurile dobrogene“, spune Constantin Irimescu în editorial.
 
„Cronica zilei“ prezintă textul intulat „II Saltarello“, scris sub semnătura pseudonimă Ax. Poni. Autorul relatează diferite situații tragice cu referire la trupa ambulantă de operetă, numită astfel pentru că „artiștii săreau din căruță ca potârnichiile“, din cauza celui ce mâna caii.
 
În articolul „Românii de peste hotare“ este relalat, după cum este lesne de înțeles, situației românilor plecați din țară. Autorul spune că nimeni nu știe numărul lor, însă este necesar ca aceștia să nu-și piardă spirtitul românesc și, în subsidiar, să comunice celor din țară nevoile lor. Astfel că, sub conducerea lui G. Murnu a luat naștere publicația „Tribuna românilor de peste hotare“ pentru a îndeplini acest ideal.
 
Vești din Franța și Grecia
 
Știrile internaționale aduc informații despre Grecia și Paria. Situația Greciei este prezentată în două articole distincte, anume: „Noi turburări în Grecia“ și „Evenimentele din Greciaׅ“. Primul anunță că „două mii de ofițeri superiori republicani, au ținut o mare întrunire, votând o moțiuneîn care arată că nu se vor supune plebiscituluipreconizat de Venizelos în cazul când acesta vaeși favorabil dinastie“. Al doilea informează despre decizia Regatului Unit de recunoaștere a noului guvern elen și a intenției de a numi un ambsador în Grecia.
 
Din Franța aflăm că au avut loc „Lupte pe străziie Parisului!“, în urma cărora au fost „numeroși morți și răniți“. Luptele au avut loc în cadrul ședinței organizate de partidul comunist, chiar între membrii comuniști.
 
În rubrica „Finanțe-Comerț-Economie“ sunt integrare și date despre piața cerealor, pielăriei, manufacturii, colonialelor, activitatea silozurilor. Tot aici, în subrubrica „Mișcarea portului“ sunt menționate vasule intrate în portul Constanța: „Polo“, „Deutschland“, „Venizelos“, „Asia“.
 
Farmaciile de serviciu au fost: farmacia „Sf Gheorghe“, de pe strada Carol, nr. 54, astăzi bulevardul Tomis și farmacia „Crucea Roșie“, de pe Ștefan cel Mare, nr. 62, denumire încă actuală.
 
O nouă rubrică „Literare“ prezintă poezia „Idila“ scrisă de Nicolae I. Butucescu.
 
Știri din țară - dezastru economic în Galați
 
Știrile naționale anunță în „Isprăvile hoților de trenuri“ că Josef Kener din București, de pe strada Lipscani, a căzut victimă hoților de trenuri. O altă știre prezintă „Dezastrul economic al orașului Galați“, prin prisma falimentelor și a taxelor mari.
 
 Citește și: Proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
 
Una dintre știrile locale se intitulează „O plângere a depozitarilor de lemne către ministerul comunicațiilor“. După ce s-a constat că vagoanele cu lemne sau marfuri sosite în gara Constanța sunt „pe jumătate, dacă nu în întregime fraudate“, comercianții din Constanța au trimis o telegramă ministrului de Externe, general Artur Văitoianu, pentru a prezenta problema.
 
Tragediile nu se opresc. „O mamă și un copil mutilați de tren“
 
Tragediile nu lipsesc nici din acest număr. Articolul „O mamă și un copil mutilați de tren“ anunță „o tragică nenorocire ce s-a întâmplat pe linia de cale ferată Medgidia-Bazargic (n.r. – astăzi orașul Dobrici, Bulgaria), în dreptul stației Agemier (n.r. – astăzi satul Ciobănița, comuna Mereni, județul Constanța)“. Cătină Dubrovici din comuna Enigea, astăzi satul Cerna, comuna Dobricika, regiunea Dobrici, județul Dobrici, alături de copilul său au fost loviți de tren și transportați în stare gravă la spital. „Nenorocirea din port“ prezintă accidentul suferit de manipulantul Ștefan Vladescu din serviciul silozurilor care, din cauza unui scurtcircuit, s-a ars pe față. O altă situație nefericită este „Incendiul din port“. În urma aprinderii focului din sobă Ioana Constantin s-a trezit în flăcări cu arsuri grave. Lăcâtușul mecanic Constantinescu Anghel  a suferit un alt accident, un tubul căzându-i pe picior și „producându-i o gravă leziune“.
 
Știrea „Jefuirea unor săteni“ relatează despre faptul că „pe șoseaua de la Rasova la Mârleanu (n.r.- astăzi satul Dunăreni, comuna Aliman, județul Constanța), locuitorii Dinu Niculae și Dinu Vasile, ambii din Mârseanu au fost atacați de o bandă numeroasă de tâlhari și jefuiți“.
 
„Agiliația muncitorilor din port“ reiterează cele prezentate în numărul trecut, fiind vorba de consfătuirea tuturor reprezentanților agențiilor de vapoare și a caselor de expedițiuni și vămuiri de portului, lansată în unrma invitației lansate  inspectorului regional al muncii Narly, la ordinea zilei fiind revizuirea contractului de muncă colectiv, stabilit prin tribunal la 4 mai 1923. În acest sens, muncitorii au diverse cereri, printre care mărirea salariilor.
 
Vești din județ - furturi, răniri și o înjunghiere
 
Rubrica „Din județ“ anunță două știri:

 
Secțiunea dedicată Sulinei, pe atunci parte a Românei, anunță că locuitorul Penicalescu din comuna Alfatlar-Durostor, astăzi orașul Alfatlar, regiunea Silistra, Bulgaria l-a înjunghiat pe motive de ură pe Gheorghe Hristu.
 
Citește și: Povestea integrală a ziarului „Dacia“
 
La rubrica din „Port“ se arată că 319 evrei Polonia și Ucraina au plecat cu transatlanticul francez „Asia“  în America.
 
Rubrica „Informațiuni“ transmite următoarele:

 
Familia Theodoridi anunță că, împlinindu-se 40 de zile de la decesul lui Parisis A. Theodoridi se va oficia un parastas la biserica elenă din localitate, rudele, prietenii și cunoscuții fiind rugați a lua parte.
 
Spectacolele de la malul mării
 
Rubrica „Spectacole“ a fost modificată. Astfel că la cinema „Bristol“, aflat în Piața Independenței nr. 6, astăzi Piața Ovidu, a rulat seria II-a din „cel mai frumos film american „Corsarul negru“ și o frumoasă comedie cu Zigoto
 
La Cinema Regal (probabil strada Carol 52, astăzi bulevardul Tomis)  a debutat celebrul profesor Melidis. Au avut loc reprezentații de magie, spiritism, sugestie. La finele programului a avut loc „Corabia lui Noe” cu Vanda Melidis în vârstă de 8 ani. Intre pauze Teatru de păpuși. La Elita Cinema, bulevardul Ferdinand, se va prezenta „Anisoaria și îndrăgostiții“, o „dramă familiară în 5 acte“. În final va fi o comedie în două acte.
 
Citește și: Guvern, politică și administrație în România anului 1924
 
La teatrul cinema „Arena Grand“, bulevardul Ferdinand a fost prezentat celebrul film „Cartea Vieții“ sau „Secretul mortului pentru patrieׅ“. Între pauze, trupa de reviste, sub conducerea lui C. Fotache vor juca „Poate că ți se pare”. La Elita Cinema a rulat filmul „Necunoscutul“, dramă familiară în 5 acte, în final fiind și o comedie în 2 acte, numita „Regele Taubatac“.
 
Tabloul reclamelor rămâne același ca în ediția trecută.

Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.

 
Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.

Despre atmosfera, politicienii și administrația orașului Constanța din anul 192 puteți citi AICI.

Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 
Citește și:
 
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?

Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării

Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol