Cum vedea un britanic viitorul Constanței în 1857 - Despre potențialul turistic și un muzeu regional al antichităților

La mai puțin de un an după încheierea Războiului Crimeii (1853-1856), o companie britanică numită DBSR (Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Co.Ltd) obținea de la Imperiul Otoman concesiunea pentru construirea căii ferate Cernavoda – Constanța (Tchernavoda/Bogazchioi – Kustendjie) și a portului Kustendjie (Constanța). Era practic startul aventurii britanice în Dobrogea, o aventură ce avea să se desfășoare pe o lungă perioadă de timp (1857-1882).

Înainte de a parafa înțelegerea cu Înalta Poartă, fii Regatului Unit cercetaseră cu mare atenție toate detaliile tehnice ale viitorului proiect iar ingineri de mare valoare întocmiseră rapoarte și memorii extrem de utile pentru înțelegerea problematicii. Printre cei care au publicat astfel de lucrări s-au numărat cunoscuții Charles Liddell și Lewis Dunbar – Gordon (ingineri șefi ai companiei DBSR), dar și Thomas Forester, de asemenea un reputat specialist. Despre detaliile oferite de Forester și despre propunerile sale (publicate în memoriul din 1857) am mai scris în alte două articole (Construirea căii ferate Constanţa-Cernavoda şi preluarea portului. Partea a III-a. Memoriul lui Forester, raportul Gordon-Liddell şi previziunile britanicilor privind viitorul urbei, Construirea căii ferate şi preluarea portului Constanța. Partea a II-a. Memoriul lui Forester - studii, rapoarte şi ideea abandonată a unui canal navigabil de la Dunăre la Mare)



De această dată însă ne vom concentra asupra unor amănunte mai puțin cunoscute și care ni-l prezintă pe autorul memoriului ca pe un vizionar. În comparație cu restul conaționalilor săi implicați în aventura din Dobrogea, Forester vine cu câteva idei noi și revoluționare, care merită a fi prezentate și analizate. Astfel, el vorbește despre potențialul turistic al așezării Kustendjie (Constanța), la acea vreme doar un sat ce nu mai amintea deloc de vremurile de glorie. Mai mult, Forester este primul care vorbește despre necesitatea înființării unui muzeu regional de arheologie, la Kustendjie, într-o epocă în care conaționalii săi erau interesați doar să rechiziționeze vestigii antice și să le ducă în Albion!

În secțiunea a XII-a a memoriului său, Forester spune că anticul Tomis, locul unde se știa că fusese surghiunit poetul latin Ovidius, ar putea fi, ori foarte aproape, ori chiar pe locul așezării Kustendjie. El face chiar referire la o monedă descoperită în zonă, datată în vremea împăratului Caracalla și pe a cărei legendă se afla inscripția referitoare la un anume erou fondator, Tomos (vezi articolul O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis).

Propunerea sa (Kustendjie - Tomis) era făcută într-o vreme în care localizarea exactă a Tomisului era încă prilej de controversă între specialiștii occidentali ai vremii. Teoria sa este susținută de numeroasele artefacte pe care englezii le-au găsit pe raza micului sat turcesc încă din primul an al aventurii lor. În timp ce alți britanici adună vestigii pentru a-și crea colecții particulare, Forester are o altă viziune. Astfel, el scrie următoarele:

“Aceste vestigii, precum și altele ce ar putea fi descoperite de cercetările în ruinele coloniilor grecești și romane din Estul Bulgariei, ar putea găsi un potrivit loc de depozitare într-un muzeu ce ar putea fi înființat la Kustendjie… și sugerăm ca supraveghetorii viitoarelor lucrări din acest loc să aibă ca linii directoare prezervarea cu grijă a tuturor acestor vestigii antice, sculpturi, monede, vase, urne, geme etc, ce ar putea fi găsite în lucrările de săpare și excavare, și să formeze astfel nucleul unei colecții ce ar lumina aparent obscura istorie a acestui ținut”.

Forester înțelege imediat potențialul uriaș al micului Kustendjie, punct strategic pe o rută comercială maritimă către Constantinopol. El consideră că modesta așezare poate devein și un foarte important punct touristic.

“Cu avantajele poziției sale, cu venirea navelor din toate țările, cu condiții bune de cazare… colonia de la Kustendjie ar putea deveni în mod natural un plăcut loc de odihnă, unde călătorii să se oprească pentru a se împrospăta și pentru a se pregăti de viitoare aventuri. Curând, mă aventurez să prezic, însoritele pante ale dealurilor de aici ar putea fi presărate de grădini și vii, împrejurimile ar putea fi pline de livezi cu pomi fructiferi… Unii dintre vizitatorii orașului, odată întorși acasă, ar putea aduce cu ei informații despre acest ținut și i-ar putea convinge pe prietenii lor să se alăture coloniei britanice, să își investească capitalul…”

Cuvintele scrise de Thomas Forester în anul 1857 s-au dovedit parțial profetice. În următorii 25 de ani, urbea s-a dezvoltat grație prezenței britanice, făcând un prim pas pe calea modernizării, demers ce a fost apoi continuat și mult îmbunătățit de către administrația românească. Din păcate, visul lui Forester de a vedea un muzeu regional la Kustendjie nu s-a adeverit. Artefactele au fost fie trimise în Regatul Unit (unele dintre ele), fie lăsate pe loc sau folosite în construcții de case. Un muzeu regional la Kustendjie, așa cum și-l imaginase britanicul, avea să fie constituit decenii multe mai târziu, în plin secol XX…
 
Bibliografie

Thomas Forester - “The Danube and the Black Sea - Memoir of their junction by a Railway between Tchernavoda and the Free Port at Kustendje”; London, Edited by Edward Stanford, 6 Charing Cross, 1857

Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.