Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DobrogeaDigitală Iulia Bruchental, directorul Direcției Agricole Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei
20 Nov, 2020 00:00
20 Nov, 2020 00:00
20 Nov, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
3759
Marime text
3759
Marime text
Iulia Antonia Bruchental, din fruntea Direcției Agricole Constanța, a transmis un călduros mesaj, îmbrăcat în realitatea actuală cu privire la Ziua Dobrogei.
Redăm mai jos mesajul transmis de DAJ Constanța.
De 142 ani sărbătorim revenirea Dobrogei la teritorul național.
Asa cum bine știm, ziua de 14 noiembrie are o semnificație specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878 Regele Carol I proclamă alipirea Dobrogei la patria mama.
Dobrogea este un ținut unic în lume, fascinant deopotrivă, dar și înzestrat cultural, fiind locul potrivit pentru oricine dorește o oază a naturii diversificată.
Această regiune este locuită de o multitudine de comunități etnice, fiind cea mai colorată zonă a țării. Aromâni, turci, tătari, greci, bulgari sau ruși lipoveni, cu toții fac parte din identitatea culturală a plaiurilor din partea de sud-est a țării când vine vorba de multitudinea de etnii regăsite pe teritoriul ei.
Despre Dobrogea putem spune pe scurt ca este un pământ încărcat de istorie și plin de legende, fiind binecunoscut că este raiul multiculturalismului, atrăgând astfel turiștii prin faptul că între Dunăre și Marea Neagră există această tendință de cosmopolitism care este întărit de întreaga istorie a acestui ținut care a cunoscut diverse stăpâniri: geto-dacă, grecească, romană, bizantină, turcească.
Modelul de conlocuire a generat manifestarea liberă, bazată pe acceptarea şi înţelegerea celuilalt.
Diferenţele în cultura tradiţională a fiecărei etnii ţine de însăşi variantele reprezentării acelor credinţe arhaice, variante ce ţin de: religie, de secvenţa de timp în care s-a conturat obiceiul, de locul de baştină de unde a venit etnia respectivă.
În agricultura Dobrogei, s-au produs schimbări importante referitoare la metodele şi tehnicile de lucru ale pământului, superioare celor din perioada elenistică, astfel apare plugul cu brăzdar şi aripioare care putea să întoarcă brazda, iar mai târziu plugul cu rotile. Cea de-a doua stăpânire romană, cunoscută sub denumirea de stăpânirea romano-bizantină se limitează la teritoriul Dobrogei.
Elementele diferenţiatoare n-au împiedicat însă, în Dobrogea, convieţuirea în bună înţelegere a tuturor etniilor. Fiecare şi-a adus contribuţia la conturarea civilizaţiei tradiţionale dobrogene.
Etniile şi-au respectat reciproc obiceiurile, religia și modul de viaţă. Armonia convieţuirii a constituit întotdeauna o nota esenţială a comportamentului comunităţii tradiţionale dobrogene. Societatea modernă a preluat această tradiţie a toleranţei, fapt pentru care nu întâmplător se vorbeşte de „modelul interetnic dobrogean”.
Un fenomen caracteristic epocii îl constituie creşterea marii proprietăţi funciare în detrimentul proprietăţii orăşeneşti şi tărăneşti. Referitor la istoria agriculturii din această perioadă stau mărturie descoperirile din zona aşezărilor fortificate CAPIDAVA si DINOGEŢIA. Cercetătorii au tras concluzia că locuitorii Dinogeţiei practicau agricultura în părţile dealurilor Bugeacului, precum şi pe grindurile Dunării, în perioadele când apele scăzute permiteau aceasta. În această perioadă creşterea animalelor ca şi agricultura bazată pe culturile tradiţionale (grâu, secara, mei, plante textile, vii, livezi) au aceeaşi turnură extensivă.
In urmă cu 142 de ani se purta un război pentru cucerirea Dobrogei, iar în zilele noastre încă se poartă un război, numai că de această dată cu natura, care a ales să îmbrace câmpurile Dobrogei într-un tablou sumbru.
Chiar dacă Dobrogea a fost foarte afectată anul acesta de o cumplită secetă pedologică, suferind astfel pierderi semnificative, atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară, sperăm ca anul 2021 să fie mai darnic și bogat în ceea ce privește agricultura.
Toate comunităţile stăpânesc perfect arta culinară tradiţională specifică preparând cele mai bune delicii culinare, după reţete originale, mândre de tradiţiile şi meşteşugurile învăţate din moşi-strămoşi şi de produsele născute din mâinile lor îndemânatice.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
