#DobrogeaDigitală „Poetul se identifică cu sunetul lumii”

“Poeţii sunt inima umanităţii”, afirma Eugen Ionesco și ne amintim de acest citat cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei, marcată în fiecare an, pe 21 martie. 

Artă a evocării și sugerării prin cuvinte, poezia pare a fi un gen superior tuturor celorlalte genuri literare, fiind una dintre cele mai veche forme de exprimare artistică a sufletul uman, dar și cea mai sublimă dintre arte (nu degeaba afirmăm, atunci când sufletul ne este atins de frumos, că ceea ce vedem/auzim/simțim este „ca o poezie”).

Există poezie în tot ceea ce ne înconjoară și, fără ea, am fi mai săraci. Fără poeții ale căror gânduri-rânduri vin către noi, pentru a ne ajuta să descoperim esenţele lumii, ne-ar lipsi hrana pentru suflet, căldura umană, armonia, frumuseţea, dimensiunea spiritualǎ.

Nietzsche afirma că poetul se identifică cu sunetul lumii, în ipostaza lui originară, unde cunoaşte suferinţa şi bucuria primordială, făcând ca eul său să răsune „din cele mai adânci abisuri ale Fiinţei”.

Despre poezie și poeți, scrie și Pericle Martinescu, în volumul său „Visul Cavalerului”, structurat într-un fermecător dialog între ego și alter-ego, prilej de confesiuni și meditații asupra omului și a universului interior:
 

„Nu dovedeam destulă «nebunie» ca să fiu poet de carieră. Nebunie, în sensul platonician al cuvântului, adică fantezie, evadare din realitate, înterpretare a lumii prin simboluri. Eu eram un spirit lucid, ordonat, înclinat către exactitate şi moderaţie. Poeţii se retranşează în universul lor interior, ca să descopere înţelesul imaginar al lumii. Pe mine mă atrăgeau fervorile lumii reale mai mult decât cele imaginare, concretul existenţial mai mult decât ficţiunea, am mai spus asta. Totuşi, am flirtat şi cu poezia, şi din ceea ce am scris în decursul anilor am selectat câteva zeci de poezii, grupate sub titlul Insula Şerpilor. (Schimbat mai pe urmă în "Egografii").
Alter-Ego: Un titlu cam incomod. Ar fi greu de pus în circulaţie.
Ego: Dar nu se referă la o realitate geografică, ci la nişte mişcări de ordin psihologic. De altfel am avut grijă să-l însoţesc de un motto explicativ: «Inima omului e o insulă solitară unde colcăie toate seminţiile de şerpi». În majoritate sunt poezii sentimentale, intimiste, nişte divertismente în genul unui album liric ocazional. Descărcări de «şerpi», dacă vrei, sau mai bine zis, exerciţii terapeutice contra exploziilor de vitalism. Acum mi se par anacronice şi naive. Ele sunt compuse în «dulcele stil clasic», contrastând frapant cu modalităţile poetice de azi, care promovează toate aberaţiile şi inepţiile de limbaj şi de sintaxă transpuse într-un fel de şarade sau jocuri mintale de maniera cuvintelor încârligate destinate să omoare plicitseala oamenilor. Acestea siluiesc logica semantică până la absurd şi anihilare. Ca să nu mai vorbim de absența oricărui fond conceptual? De eliminarea «sentimentului» din poezie?

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

În avalanşa de producţii «lirice» nu se mai disting vocile personale ale poeţilor, timbrul inconfundabil al fiecăruia, mesajul emoţional, totul se reduce la o verbozitate, eclatantă uneori, dar rece, seacă, incoerentă şi lipsită de viaţă, ca şi cum poezia ar fi făcută la computer, aşa cum se transmit la telex nişte telegrame oarecare. De altfel, versificările din zilele noastre, atunci când nu cultivă inutilul şi jongleria, au un caracter lozincard şi festivist, bune să umple paginile gazetelor la diverse aniversări sau campanii de propagandă. Iar dacă mai întâlnim şi poeţi adevăraţi care îşi respectă vocaţia, aceştia îmi lasă impresia că recurg în mod intenţionat la ambiguităţi sau la diferite subterfugii, ca să deruteze ori ca să evadeze din strânsura unor legi drastice care asasinează veritabila poezie.
Alter-Ego: Eşti profund exagerat. Poezia a evoluat paralel cu toate progresele omenirii în orice domeniu de activitate, şi mai ales în domeniul spiritului. Poezia veacului XX nu mai este o «descărcare» de sentimente sau afecte personale, ci un joc de inteligenţă, care nu mai ţine seama nici măcar de logica limbajului sau de clasicele reguli ale prozodiei. Modalităţile poetice s-au rafinat excesiv, după cum s-au diversificat şi sistemele de cenzură, însă marea poezie nu va putea fi niciodată strangulată, cu atât mai puţin asasinată de lanţul excentricităţilor sau de jugul măsurilor oficiale. Se poate ajunge şi la evazionism, când libertatea de exprimare (care este primordială şi inerentă actului poetic) suferă diferite forme de oprimare, dar fiorul liric, convertit în joc de inteligenţă, găseşte tocmai prin acest canal mijlocul de a se elibera de sub influenţa forţelor represive. Cât despre genul ocazional - căci ai pomenit adineauri de «album liric ocazional» - el aparţine tuturor speciilor literare şi tuturor timpurilor. Ronsard şi Petrarca, întocmai ca Mallarmé sau Ion Barbu, au scris poezii ocazionale, fie că e orba de glorificarea unor fiinţe iubite, sau de improvizaţii pe «evantaiele» doamnei şi domnişoarei Mallarmé, ori de moartea unui căţel. Nu acestea sunt explicaţiile că n-ai perseverat în ppezie. Ba aş zice chiar că ai trădat poezia - pe care puteai s-o cultivi mai târziu - pentru alte preocupări mai pragmatice.”

 

#citește mai departe în „Visul Cavalerului”
 #„Visul Cavalerului”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri  și de azi“ .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: captura youtube/tvr cultural
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Dobrogea, „ca o corabie încărcată cu legende eşuată la un ţărm auster şi fabulos”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală – „Visul Cavalerului”, de Pericle Martinescu : „Nu ne putem desprinde de trecut rîzînd”